Vorbește fără perdea. Uneori. Îți zice verde în față ce are de zis. Tot timpul. Și are multe de zis la adresa sistemului de educație românesc, din care și-a dat demisia în 2008. De când și-a înființat cabinetul privat de matematică, Dorin Ioniță nu mai pune note în catalog, dar i-a rămas ticul. Așa că evaluează tot cu note, declarative, evoluția elevilor. Ele rămân în inima copilului care se simte prețuit.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
De Ziua Internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei, Școala 9 se întoarce către poveștile tinerelor care au ales domeniul tehnic, sfidând preconcepțiile. În lume, 9 din 10 persoane au prejudecăți față de femei și fete, potrivit Gender Social Norm Index, citat de platforma Scena 9. Ne-am oprit spre elevele care merg la olimpiade și cele care s-au înscris la licee tehnologice, dar și către Anca Anghelea, cercetătoare la Agenția Spațială Europeană, care ne-a acordat un interviu.