Peste 3000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin și mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, România fiind țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, arată datele oficiale. Practic, cinci femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală provocată de infecția persistentă cu virusul HPV și care poate fi prevenită prin vaccinare.
Incidența este de până la șase ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.
Cum s-a ajuns în această situație îngrijorătoare? Pe scurt, din cauza lipsei campaniilor de vaccinare anti-HPV în România și a programelor de screening care depistează boala - testul Babeș-Papanicolau, de-a lungul timpului, spun specialiștii.
Eșecul din 2008
În anul 2008, România se număra printre primele țări care introducea vaccinarea împotriva HPV, alături de Marea Britanie, de exemplu. Campania de vaccinare de atunci a fost însă un eșec total. Din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11- grupul-țintă pentru vaccinare, doar 2%, adică 2.600 de fete s-au vaccinat.
De ce s-a întâmplat acest lucru explică, pentru Școala 9, medicul de familie Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Pe scurt, introducerea campaniei de vaccinare anti-HPV a dat startul mișcării anti-vacciniste în România.
„Odată cu aducerea vaccinului anti-HPV a fost importată și mișcarea antivaccin, care a devenit, neașteptat, foarte voluminoasă și vocală. Până atunci, ne bucuram de o acoperire vaccinală destul de înaltă în programele naționale, în special la copii”, explică dr. Gindrovel Dumitra.
Medicul subliniază și faptul că mass-media a contribuit la propagarea informațiilor false și că mesajele de dezinformare au început să fie atât de multe încât autoritățile nu au reușit să le combată, ceea ce a dus la oprirea campaniei de vaccinare.
„Avalanșa de informații neverificate și mesajele de dezinformare rostogolite în spațiul public, apariția a tot felul de experți, falși, bineînțeles, sau o logică falsă au fost tehnici de manipulare care au contribuit decisiv la eșecul acelei campanii”, explică medicul.
De asemenea, apăruse informația că vaccinul anti-HPV provoacă infertilitate (studiile științifice au înlăturat categoric această ipoteză) și chiar Biserica Ortodoxă Română s-a implicat în răspândirea acestei știri false. Astfel, organizații religioase trimiteau comunicate în care scriau că vaccinarea fetițelor împotriva unei boli cu transmitere sexuală încurajează, de fapt, comportamentele necreștine - începerea vieții sexuale și contactul sexual cu mai mulți parteneri.
În realitate, grupul țintă 9-11 ani a fost ales pentru că, potrivit experților, vaccinul este cel mai eficient dacă este administrat până în vârsta de 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale, atunci când corpul poate dezvolta cei mai mulți anticorpi pentru a proteja fetițele de cancer uterin tot restul vieții.
În plus, este recomandată și vaccinarea băieților, care sunt purtători ai virusului și vectori de transmisie. De altfel, ei se pot îmbolnăvi de cancer penian sau orofaringian (de gât) din cauza unei infecții persistente cu virusul HPV.
Comparativ cu România, de pildă, alte țări au introdus și vaccinarea băieților în programele naționale, precum Australia și Marea Britanie.
FOTO: Shutterstock
8 din 10 femei active sexual se infectează cu HPV
Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecţie virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Ceea ce înseamnă că fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcursul vieţii, în contact cu cel puţin una dintre tulpinile virusului.
Până în prezent, există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot cauza cancerul de col uterin. Ele reprezintă infecțiile persistente. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile de aproximativ 70% din cancerele de col uterin la nivel internațional. Pe lângă cancerul de col uterin, HPV este asociat și cu alte tipuri de cancere: vulvar, vaginal, anal, penian si orofaringeal. Vaccinul anti-HPV acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație.
Câte femei s-au vaccinat anti-HPV în România, de la începutul noii campanii de vaccinare
39.033 de persoane de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 11-18 ani, s-au vaccinat anti-HPV de la reluarea campaniei în România, din 2020 și până în prezent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, pentru Școala 9.
Campania de vaccinare anti-HPV s-a reluat în România în ianuarie 2020, după mai bine de un deceniu de pauză, și se adresează fetelor cu vârsta între 14 și 18 ani. Până în 2021, vaccinarea anti-HPV se realiza gratuit doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani.
Ministerul Sănătății achiziționează vaccinul HPV pentru imunizarea acestora pe baza solicitărilor părinților sau reprezentanților legali ai tinerelor, care transmit cererile către medicii de familie.
Acestea sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare şi, trimestrial, se solicită Direcţiei de Sănătate Publică numărul de doze de vaccin necesare. De exemplu, în 2021, au fost utilizate doar o treime din cele 40 de mii de doze de vaccin cumpărate de Minister, potrivit informațiilor publicate pe ms.ro.
Vaccinarea anti-HPV, pe o pantă ascendentă
Medicul Gindrovel Dumitra este însă optimist în ceea ce privește campania de vaccinare anti-HPV în derulare: „Din punctul meu de vedere, ne aflăm pe o pantă ascendentă în ce privește acceptarea vaccinării de către părinți. Fără discuție, față de problemele pe care le-am avut în trecut, când vaccinarea s-a oprit efectiv din cauza refuzurilor părinților de a-și vaccina copiii”, spune el.
Doctorul Gindrovel Dumitra este unul dintre medicii care au depus constant eforturi, în ultimul deceniu, pentru ca vaccinarea anti-HPV să fie din nou posibilă pentru fetițele și adolescentele din România: „Din 2008 și până în prezent, au fost derulate mai multe evenimente prin care am încercat să recâștigăm încrederea românilor în vaccin. Societatea Națională de Medicină de Familie a avut o campanie de informare în anul 2014, apoi a reluat campania în anul 2017, care s-a adresat atât medicilor de familie, cât și părinților. Am contribuit activ atunci la strângerea de cereri pentru a putea să reîncepem vaccinarea anti-HPV”.
Ce putem învăța despre scepticismul la vaccinare din 2008 ca să nu repetăm greșeala
Din păcate, spune medicul, România repetă greșeala din 2008, întrucât încă ducem lipsa unor programe de prevenție. Reticența românilor la vaccin se vede, acum, împotriva COVID-19. „Lipsa de insistență a autorităților pentru a aduce aceste programe de prevenție mai aproape de cetățean ne arată că, în acest moment, avem o lipsă de percepție a utilității vaccinării în general”.
„Părinții, în acest moment, caută orice măsură ca să-și protejeze copilul. Pentru ca ei să înțeleagă că vaccinarea, atât anti-HPV, cât și anti-COVID-19 este cel mai bun lucru pentru ei, trebuie să ajungem la ei cu mesajele corecte”, adaugă medicul.
De ce nu au românii încredere în vaccin comparativ cu alți cetățeni europeni? Din cauza unui cumul de factori, explică medicul. Lipsa de încredere în autorități reprezintă unul dintre aceștia: „Un al doilea element este expunerea la informații eronate, informații care nu sunt filtrate de către persoana respectivă, pentru că nu are pregătirea necesară ca să o interpreteze corect. Și chiar și în cazul unor persoane cu pregătire medicală există un deficit de interpretare”.
„Mi-aș dori ca în această campanie să fim împreună. Atât medicii, cât și jurnaliștii și autoritățile.”
„Pot accepta cu ușurință un tratament, dar când vine vorba de vaccin…”
Mai mult decât atât, explică medicul de familie, „românii și-au pierdut nu numai încrederea în autorități, în cei care ne conduc, dar și în medici, în autoritatea medicală”, din cauza dezinformărilor la care au fost supuși constant în ultimul deceniu. „Ceea ce este dramatic, pentru că noi observăm acest lucru în cabinetele noastre. Pacienții pot accepta cu ușurință un tratament recomandat de noi, dar când vine vorba de vaccin, trebuie să duci o muncă grea de convingere”, subliniază coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Ce soluții există pentru a recăpăta încrederea în vaccin? Responsabilitatea autorităților și colaborarea între puterile statului, e de părere Gindrovel Dumitra.
„Mi-aș dori ca în această campanie să fim împreună. Atât medicii, cât și jurnaliștii și autoritățile. Sigur că cei care trebuie să vorbească acum sunt medicii, pentru că vorbim de informații cu caracter medical, care au rolul de a limita răspândirea unei pandemii, dar și a unei boli cum este cea produsă de virusul HPV.”.
Eșecul campaniilor anti-HPV și anti-COVID-19 la copii se răsfrânge asupra vaccinării obișnuite
Și medicul de familie cu activitate pediatrică Egri Eduard spune că scepticismul părinților legat de vaccinare „este destul de mare”. Acum, din cauza dezinformării privind vaccinul anti-COVID-19, părinții încep să refuze și vaccinarea obișnuită, împotriva altor boli, cum ar fi cel împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR).
Medicul pediatru Egri Eduard FOTO Facebook
Într-o postare pe Facebook, medicul arată cum, într-un caz particular, dar nu singular, un părinte îi răspunde, la solicitarea acestuia de a-l vaccina împotriva ROR: „Nu îi fac nimic, nu vă las să omorâți copilul cu vaccinul!”
„M-a mirat atitudinea atât de bruscă a părintelui copilului respectiv legat de vaccinarea obișnuită. Lumea cu o pregătire mai slabă devine confuză și le adună pe toate la un loc. Noi, ca popor, încă avem probleme mari legate de vaccinarea adultului, vedem procentele scăzute de vaccinare, nu mai vorbim de cea a copiilor”, adaugă dr. Egri.
Neîncrederea e veche
Această neîncredere în vaccin nu e ceva nou, subliniază medicul pediatru. „Numai că s-a actualizat, cumva, în contextul COVID-19”, spune el.
Ce e de făcut? „Avem nevoie de comunicatori buni, de oameni care să creioneze o campanie axată, în primul rând, pe vocea specialiștilor. Există o diferență între vaccinarea anti-HPV și vaccinarea anti-COVID-19. Lipsa vaccinării în cazul primeia impactează la distanță, la 10-15 ani. Pe când COVID-19 este o boală contagioasă cu efecte imediate”, amintește dr. Egri.
FOTO Principală: Shutterstock
