O oră la școală. 60 de minute, din care doar 10 sunt pauza. O șesime, a șasea parte, 16,(6)% dintr-o oră este a elevilor și numai a lor. A șasea parte din timpul petrecut la școală e cel mai plin, toți elevii îl prețuiesc, atunci sunt cu adevărat împreună să-și împărtășească pasiunile, să-și povestească viețile, să socializeze, dulcea socializare atât de prețuită în pandemie. Diana Tulin și Sabin Popa sunt doi elevi din Buzău care au realizat un reportaj video despre întoarcerea la școală. Și-au surprins colegii în primele pauze de la școală după luni de învățat online.
La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.