Copii de 6 ani trec, în câteva săptămâni, prin două interviuri de admitere la pregătitoare cu predare în germană, la școli diferite. Ajung în situația asta cei care pică admiterea la Colegiul Goethe din București și se luptă apoi pentru locurile rămase la celelalte două școli de stat din oraș, unde se mai predă germana ca limbă maternă. Aceste clase sunt pentru etnici, însă au ușile deschise și pentru copiii din familii vorbitoare de germană. Părinții celor respinși au trimis la inspectorat cerere de suplimentare a numărului de locuri. Școala 9 i-a întrebat pe câțiva dintre ei de ce își doresc atât de mult ca juniorii lor să învețe germană și de ce la Colegiul Goethe.
Isaura Mertic este învățătoare în sistemul Waldorf. A fost și elevă Waldorf, așa că pentru ea acest sistem alternativ de educație a devenit un stil de viață. Isaura le spune părinților încă de la primele întâlniri că nu-i va învăța pe elevi să ajungă la olimpiade, nici să adune în palmaresul lor o groază de premii la concursuri. În schimb, îi va învăța să concureze cu ei înșiși, le va clădi o bază a cunoașterii naturii și să iubească școala.
Numărul de școli defavorizate a crescut cu peste 30% într-un singur an. Dacă în anul școlar 2017 - 2018 erau 1.169 de unități de învățământ dezavantajate, în anul următor au ajuns la 1.535, potrivit datelor din raportul lansat marți de Asociația Human Catalyst. Practic, peste 450 de mii de copii învață în școli dezavantajate.