Am fost președinte al Consiliului Național al Elevilor timp de un an de zile, poziție din care am participat la nenumărate ședințe și dezbateri pe marginea proiectelor de structură a anului școlar. După 12 ani petrecuți în învățământul formal, am realizat că structura anului școlar trebuie să fie orientată spre învățare, nu către a păstra vacanțele cât mai lungi. România este în top trei țări cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa.
Copii de 6 ani trec, în câteva săptămâni, prin două interviuri de admitere la pregătitoare cu predare în germană, la școli diferite. Ajung în situația asta cei care pică admiterea la Colegiul Goethe din București și se luptă apoi pentru locurile rămase la celelalte două școli de stat din oraș, unde se mai predă germana ca limbă maternă. Aceste clase sunt pentru etnici, însă au ușile deschise și pentru copiii din familii vorbitoare de germană. Părinții celor respinși au trimis la inspectorat cerere de suplimentare a numărului de locuri. Școala 9 i-a întrebat pe câțiva dintre ei de ce își doresc atât de mult ca juniorii lor să învețe germană și de ce la Colegiul Goethe.
Inspectorii școlari ieșeni au decis, pentru al doilea an, să introducă teste inițiale la toate clasele și școlile din județ. Mai mulți profesori și sindicaliști reclamă că vor avea de scanat și încărcat sute de documente. „Ce relevanță au notele dacă nu le treci în catalog?”, se întreabă Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP). Potrivit noii legi a educației, din 2027, toate evaluările și examenele naționale trebuie să fie standardizate și administrate digital.