Miriam Mircea locuiește de aproape un deceniu în Berlin. Este profesoară de limbi străine și le predă engleza și franceza nemților pentru muncă și germana imigranților, dar face și pregătire cu elevii, ca să țină pasul cu școala. Elevii fac meditații fie la recomandarea unui profesor sau la cererea părinților „pentru a-i ține pe elevi ocupați mai multă vreme”. Miriam a învățat germana la același institut unde predă astăzi.
Un profesor debutant ia astăzi în mână 1985 de lei, adică 70% din nivelul coșului minim. Când ajung la catedră, tinerii profesori nu au un mentor desemnat și din acest an Ministerul a decis să nu mai acorde burse celor care fac un masterat didactic. Parlamentari din opoziție au anunțat o propunere de creștere a salariilor cadrelor didactice cu 25% pe care vor să o treacă prin procesul legislativ. În afara dilemei de unde vin banii pentru măriri, mă întreb dacă e suficient ca să facă profesia atractivă.
Jumătate dintre profesorii români din preuniversitar cred că elevii lor copiază în referate și alte lucrări pentru școală, fără să citeze sursele, arată un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor în această toamnă. Fenomenul pare scăpat de sub control. Chiar ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman, este acuzat că a plagiat în lucrarea de dizertație, potrivit Libertatea. Alte țări europene au găsit deja soluții eficiente de combatere a fraudei academice. Trei studenți români la facultăți din Marea Britanie, Franța și Germania au explicat cum percep ei fenomenul plagiatului și ce rigori li s-au impus în universități.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
