Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
Cazați în cămine mizere, fără căldură și hrăniți doar cu mâncare rece, acestea au fost condițiile în care au fost primiți la Craiova olimpicii la franceză. Condiții pe care autoritățile le-au considerat propice pentru a face performanță. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a cerut explicații de la toți inspectorii școlari din județele în care s-au organizat olimpiade în această perioadă. Situația îmi ridică o întrebare: oare atunci când merg într-o delegație, inspectorii sau secretarii de stat sunt cazați în cămine reci?