Ce conține capsula timpului găsită în fundația Colegiului Reformat din Mureș: „În acele vremuri se investea mult în educarea tinerei generații”

Șapte arheologi și muzeografi participau în iunie 2021, alături de zece muncitori, la săpăturile arheologice de la Colegiul Reformat din Târgu Mureș. Liceul, monument istoric, a fost reabilitat și, cum cere legea, arheologii au supravegheat lucrările de șantier care au durat cam o lună. Eparhia Reformată din Ardeal le-a asigurat specialiștilor munca necalificată, așa că ei n-au mai luat lopata în mână, ci s-au axat pe documentare. 

Atunci, au descoperit în fundația liceului o „capsulă a timpului”, din 1908, un mic sarcofag din calcar de Viștea (localitate de lângă Cluj), decorat cu elemente florale specifice stilului Art Nouveau, utilizat și în arhitectura din Imperiul Austro-Ungar, din care făcea parte la acea vreme și Transilvania. Sub capacul acestei pietre de temelie au găsit un cilindru metalic, iar înăuntru, planul clădirii școlii, ziare în limba maghiară și monede de la începutul secolului XX.

Arheologii și muzeografii au deschis, în toamnă, în prezența publicului larg piatra de temelie, live pe Facebook, având în vedere contextul pandemic, ca să vadă și ceilalți rezultatele activității lor. „Ce scoatem dintr-o săpătură arheologică nu e al nostru, este al comunității, e patrimoniul țării indiferent de etnie”, mai spune Zsolt. „Toate aceste vestigii pe care le scoatem la suprafață generează, dacă suntem deștepți, venituri prin turism și valorificare”. 

Piatra de temelie a Colegiului Reformat din Târgu Mureș  Fotografie: Arhiva Muzeului Județean Mureș

Un conflict îngropat

Comuniștii au închis Colegiul Reformat – cum îi spun mulți și astăzi – în 1948, însă clădirile sale găzduiesc acum Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, cu predare în maghiară, și Liceul Vocațional Reformat. 

În prezent, liceul e înconjurat de cafenele și restaurante, dar a rămas la fel de aproape de Biserica Reformată și de zidurile cetății de la 1492. În orașul cu 140.000 de locuitori, clădirile trecutului și ale prezentului își dau zilnic mâna în înghesuitul centru istoric de la poalele dealului Cornești. Așa cum încearcă să facă și cei mai mulți locuitori – 49% sunt români și aproape 43% maghiari, potrivit recensământului din 2011. În ce privește confesiunea, ortodocșii, în proporție de 45%, sunt urmați de reformați, peste 27%. 

Clădirea principală a Colegiul Reformat, în 1941 Foto: Wikimedia Commons

Clădirile vechi ale Târgu Mureșului precum Colegiul Reformat au văzut războaiele mondiale, dar și conflictele dintre români și maghiari din primăvara lui 1990, la scurt timp după căderea comunismului, care au dus la moartea a cinci oameni și la rănirea câtorva sute. 

Un punct de plecare către toate aceste tensiuni a fost educația. În ianuarie 1990, inspectoratul școlar județean și conducerile liceelor „Alexandru Papiu Ilarian” și „Bolyai Farkas” au decis, la solicitarea unor elevi și părinți, ca la „Papiu” să se predea doar în română, iar la „Bolyai Farkas” în maghiară. Nemulțumiți de separarea pe criterii etnice, elevii români de la „Bolyai Farkas” și părinții lor au inițiat proteste pașnice. 

De ce e o descoperire importantă 

Arheologul Csók Zsolt, responsabilul de șantier, a fost singurul specialist implicat în cercetări de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituție care colaborează des cu Muzeul Județean Mureș. Pe lângă acesta, au mai ieșit în vară pe terenul liceului trei angajați ai muzeului din Târgu Mureș și trei studenți clujeni. Au avut în general vreme bună pe șantier, așa că și-au folosit în tihnă ustensilele: șpaclul, hârtia milimetrică și stația topografică. 

„Scopul nostru este să documentăm cât mai bine și mai amănunțit fiecare context arheologic”, spune Csók Zsolt, coordonatorul săpăturilor arheologice și consilier în Cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor. El și ceilalți arheologii caută, așadar, mărturii despre activitatea oamenilor desfășurată cu secole în urmă. 

În toamnă, a avut loc un eveniment pentru deschiderea capsulei timpului Fotografie: Agerpres

Povestea Colegiului Reformat, de exemplu, se întinde pe sute de ani. Dacă vrei să o cercetezi, e necesar să te întorci în 1557, când s-a deschis prima școală din apropierea Bisericii Reformate din Târgu Mureș. Instituția a devenit colegiu și s-a extins în secolul al XVIII-lea, după ce i-a primit pe elevii și profesorii din localitatea Sárospatak, acum în Ungaria, în contextul conflictelor religioase din acea perioadă. Clădirile din prezent ale colegiului s-au construit pe parcursul a o sută de ani: un corp s-a ridicat în 1802, altul în 1871 și cel principal, între 1908 și 1909, în stil Art Nouveau, la fel ca piatra de temelie. 

Când se ivește un prilej precum reabilitarea unei astfel de instituții publice, arheologii scot la lumină ce s-a întâmplat mai demult, în acest caz, în istoria orașului Târgu Mureș și implicit a României. 

O asemenea piatră de temelie se așeza în fundația clădirilor cu valoare istorică, precizează specialiștii, și cu acea ocazie se organizau evenimente și se țineau discursuri publice, cum s-a petrecut și pe 10 septembrie 1908, când s-a pus acest mic sarcofag la baza corpului principal al colegiului. Informații că ar putea exista o astfel de capsulă a timpului se găseau în anumite documente și volume despre liceu, dar nu se știa cum arată și nici dacă are conținutul promis. 

„Marchează fondarea unei școli, în acele vremuri se investea mult în educarea tinerei generații”, precizează Csók Zsolt. 

În cei doi ani, muncitorii au ridicat trei clădiri: pe cea principală, o anexă pentru școala elementară a liceului și o sală de sport. În plus, au reparat clădirea internatului. 

„Nu am fost de acord să fie scoasă de acolo”

Când au dat peste cutia din calcar, colegii de pe teren au sunat-o pe Erika Oniga, muzeograf la Muzeul Județean Mureș, și au întrebat-o ce ar putea să fie. Aceasta le-a confirmat că e piatra de temelie. 

„Nu am fost de acord să fie scoasă de acolo, pentru că piatra de temelie este, într-un fel, sufletul clădirii”, explică Erika Oniga. „Dar e bine că s-a descoperit, pentru că așa vedem cum arată un astfel de obiect”. 

Colegii știau că ar putea cunoaște detalii, căci și-a scris disertația în 2010 chiar despre istoria construirii Colegiului Reformat. La o arhivă din oraș a găsit suficiente materiale, a citit, de pildă, procesele verbale ale profesorilor în legătură cu noile clădiri, după planurile arhitectului Baumgarten Sándor din Budapesta. 

În cilindrul metalic arheologii au găsit mai multe ziare apărute în 1908 în Târgu Mureș și în Budapesta Foto: Agerpres

Conducerea a prezentat în maghiară evenimentul așezării pietrei de temelie din septembrie 1908 și-a descris-o: avea lungimea de 1 metru și înălțimea de 60 de centimetri. A menționat, de asemenea, cilindrul din metal și un pergament, adică documentul de temelie care includea și un desen al noii clădiri principale. Schița îi aparține unui profesor de desen, iar textul, conducerii. 

În acel cilindru au mai încăput 11 ziare recente, tot în maghiară, apărute în Târgu Mureș și în Budapesta, spune Erika Oniga, care precizează că încă nu a citit din articole. „În procesul verbal scriau că au pus și zece monede care nu fuseseră în circulație, dar am găsit numai nouă”, continuă aceasta. Motivul rămâne un mister. Potrivit documentelor, monedele ar fi din aur, argint și nichel, însă restauratorul muzeului din Mureș va avea noutăți abia după curățarea pieselor. 

Timpul abia a trecut peste obiecte. Cu excepția monedelor, care au o nuanță spre albastru, Oniga nu crede că celelalte vor avea nevoie de restaurare. 

350 de muncitori pentru o școală 

Din cercetarea ei, Erika Oniga își amintește că, într-o zi de vară, au muncit la construirea clădirii principale 351 de oameni. Dincolo de asta, a reținut că, simultan, în Târgu Mureș se ridicau Colegiul Reformat, Școala Papiu, Palatul Culturii, Poșta și diverse clădiri industriale. „Eu mă mir. Au avut putere și motivație pentru muncă”, crede muzeografa, ținând cont de faptul că materialele se cărau cu căruța trasă de boi. 

Monedele din piatra de temelie a liceului Foto: Agerpres

După documentarea obiectelor și restaurarea monedelor la muzeul din Mureș, vor organiza la cetate o expoziție despre conținutul pietrei de temelie. Apoi, capsula timpului se va întoarce la locul ei. 

În procesele verbale de acum 113 ani, conducerea liceului se întreba cine și când va găsi piatra de temelie, spune Erika Oniga, se gândeau că se va întâmpla peste sute de ani, odată ce se va construi o nouă clădire. S-a întâmplat, însă, mult mai devreme decât ar fi crezut. 

Fotografie principală: Agerpres