Articolul face parte dintr-o serie realizată în cadrul campaniei ALT-Școala, printr-un parteneriat între Școala 9 și BRD Groupe Société Générale.
Câteva luni la rând, zilnic, copiii și tinerii care au suferit un accident și sunt în recuperare trebuie să facă o serie de exerciții. Ca să îi ajute să treacă mai ușor peste această perioadă și să dea un element de fun activităților repetitive, o echipă de medici și IT-iști și-au pus știința împreună să creeze Therarium.
„Funcționează printr-un sistem integrat de realitate virtuală, inteligență artificială și principii de gaming. Ca să fie și eficient, exercițiile de recuperare sunt gândite în sistem de gaming, astfel încât să avem niveluri de performanță, să avem skin-uri (obiecte pe care jucătorii le pot achiziționa în joc, n.r.), să avem recompense pentru performanțele înregistrate și ideea e să fie și fun, nu doar util sau necesar pentru recuperarea respectivă”, explică Simona Hainagiu.
Clinica de recuperare acasă la pacient
Simona este psiholog clinician și a adunat o echipă de specialiști ca să creeze Therarium pe baze științifice. „Competențele și ghidajul medicilor sunt foarte importante aici pentru că medicii gândesc sesiunile, numărul de repetiții, intensitatea, succesiunea mișcărilor în acest proces de recuperare care este gândit să fie formulat în sistem de telemedicină. Ceea ce se întâmplă în mod clasic într-o clinică de recuperare să poată fi continuat în sistem home-based de către fiecare pacient”, explică fondatoarea.
După un timp, orice exerciții care sunt obligatoriu de făcut zilnic devin o corvoadă. Aici intervine gamingul. „Pe lângă partea de fun, am luat în calcul și un principiu psihologic foarte important, și anume motivația intrinsecă. Copiii percep activitățile ca pe un joc și își doresc să câștige niveluri, să facă performanțe, astfel încât ei nu simt că practic fac ceva ce este necesar. Pare foarte plăcut și distractiv.”
Un exemplu de exercițiu este ca pacientul să urmărească, cu VR, o minge care se dilată și se contractă în funcție de ritmul respirației, care să-l ducă la o mai bună conștientizare a mișcărilor corpului.
Therarium are ca target copiii mai mari care se pot descurca cu mânuirea unei căști de realitate virtuală. A fost până acum testat pe 25 de pacienți adulți. „Rezultatele au fost foarte încurajatoare, chiar și persoane mai în vârstă au fost foarte încântate și au trecut cu ușurință peste dificultățile de utilizare a echipamentului, a specificațiilor tehnice. Pacienții mai tineri au fost dornici să realizeze performanțe, astfel încât ne așteptăm ca lucrul cu copiii să fie și mai ușor și mai interesant”, mai spune Simona.
Therarium nu e doar despre recuperarea fizică, vrea să le ofere pacienților și un moment de relaxare, să-i ajute să treacă peste anxietate.
„Cu toții știm că aceste perioade în care suntem vulnerabili, am suferit un accident, nu ne simțim foarte bine, sunt perioade grele. Recuperarea poate să dureze și câteva luni întregi și trecând prin aceste exerciții, poate că ne și plictisim, poate că ne este și dificil să continuăm… Important este ca pacienții să ducă programul de recuperare la final, dar să nu simtă încărcătura aceea și rutina și apăsarea care să îi îndemne să renunțe la un moment dat.”
Echipa Therarium este în prezent într-un proces de planificare financiară ca apoi să dezvolte următoarele etape până la punerea produsului pe piață.
