Jurnaliștii au primit planurile de lecții despre sancțiunile economice de la un profesor de lângă Moscova, dar există aceleași materiale și pe site-urile mai multor școli din regiune. Și Ministerul Educației rus a confirmat pentru Kommersant că a trimis către școli aceste ghiduri realizate de Institutul pentru Strategii de Dezvoltarea Educației, create și cu consultarea unor experți din diferite industrii.
„Materialele pentru lecții invită elevii să se familiarizeze singuri cu măsurile luate de președinte și de guvern pentru a întâmpina sancțiunile țărilor neprietene”, a spus ministrul educației pentru publicație.
Profesorul trebuie să-l citeze pe Vladimir Putin
În aceste materiale, sancțiunile sunt prezentate într-o notă pozitivă și este subliniat faptul că ele vor atrage o înviorare a industriei și vor încuraja consumul de produse locale. Orele despre sancțiuni se vor ține în cadrul disciplinei de studii sociale.
Profesorul este ghidat pas cu pas. Întâi trebuie „să arate abilitatea Rusiei de a depăși consecințele negative ale sancțiunilor din partea țărilor Vestice care pun presiune pe sfera economică din societatea noastră, să ofere o idee cu privire la direcțiile principale ale politicilor anti-sancțiuni ale Federației Ruse”.
Profesorul trebuie să-l citeze pe președintele Vladimir Putin care spune că „Rusia este sub o presiune externă fără precedent” și apoi să-i întrebe pe copii dacă știu „ce măsuri prioritare sunt incluse în politicile anti-sancțiuni ale statului nostru”.
Pasul următor este ca profesorul să le spună elevilor ce sunt sancțiunile: „restricții create să pedepsească o țară pentru acțiunile sale”. Și se merge mai departe cu explicația că „acțiunile”, în cazul Rusiei, sunt de fapt „operațiunea specială militară desfășurată de Rusia în Ucraina, din nevoia de a proteja populația din Donbas”.
Printre exemplele de acțiuni, profesorii pot menționa înghețarea conturilor companiilor de stat și băncilor sau blocarea rezervelor de aur și valută ale Rusiei, apoi faptul că multe companii străine au plecat. Aici cadrele didactice trebuie să-l citeze pe prim-ministrul Mikhail Mishustin când spune că „protecția pieței interne și menținerea locurilor de muncă ale populației este cea mai importantă politică contra sancțiunilor”.
Apoi elevii trebuie să răspundă care cred ei că sunt sectoarele prioritare.
Cum a înflorit economia Rusiei sub conducerea lui Putin
Manualul are și un link către un video despre beneficiile substituirii importurilor. Elevii află că din 1990 până în 2000, adică până când Putin a preluat puterea, importurile erau mai mari decât consumul domestic, din cauza „publicității active de produse străine” și a inducerii ideii „că produsele importate sunt superioare și a faptului că producătorii rușii nu-și puteau impune produsele”.
Apoi, până în 2022, situația s-a schimbat dramatic, spune voice-over-ul pe video: procentul de produse din domeniul ingineriei alimentare a crescut de la 12 la 45%, cel al ingineriei agricole de la 24 la 55% și al producției de mașini de la 18 la 38%.
Există și propunerea ca profesorii să arate o prezentare cu date de la Ministerul Industriei și Comerțului în cadrul lecției, care spune că din 2014 (anul invaziei ruse în Donbass), procentajul și varietatea producției din ingineria mecanică a crescut.
Cât bine fac sancțiunile industriei ruse
La final, toți elevii completează un formular de feedback în care răspund la o serie de întrebări:
- Sunt sancțiunile împotriva Rusiei corecte?
- Vor duce sancțiunile la întărirea economiei Rusiei?
- Cine va suferi cele mai mari pierderi economice? La aceasta din urmă sunt trei variante de răspuns: „Rusia”, „țările NATO” și „toate țările lumii”.
Jurnaliștii au vorbit și cu profesori din Crimeea și Sevastopol, teritorii ocupate, care trebuie să susțină astfel de lecții și care le-au mărturisit că le e teamă să nu se supună direcțiilor primite.
„Copiii vor vedea și singuri că familia lor nu mai are bani”
Publicația rusă a discutat cu mai mulți economiști despre manualul în care se predau „sancțiunile”. Natalya Zubarevich, specialist în socio-economie, a refuzat să se uite pe materiale. „De ce să citim aceste manuale? Oricum până în vară sau cel târziu în toamnă, copiii vor vedea și singuri că familia lor nu mai are bani și că nu mai poate cumpăra niciun produs”, a spus aceasta.
„Limbajul tehnic al manualului este prea complicat atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Multe dintre aceste manuale sunt chiar corecte în ceea ce privește datele cantitative, dar poți să contrazici numerele luate individual”, a spus Vladimir Salnikov, expert al Centrului pentru analiză macroeconomică și previziuni pe termen scurt.
Experții din industrie nu pricep cum s-a ajuns la unele calcule din manual
Între altele, economistul nu înțelege de ce au dat ca exemplu pozitiv industria mecanică, fiindcă alte industrii ar sta mai bine la nivel național decât aceasta.
Specialiștii din industria auto contrazic și ei datele. Manualul spune că procentajul de produse rusești din industria auto ar fi crescut de la 7% în 2014 la 86% în 2020, însă sursele din industrie spun că nu știu cum s-a ajuns la aceste calcule.
Lecția „Frăția popoarelor slave”
Nu este prima oară când Ministerul Educației rus face recomandări în școli. La începutul lui martie au trimis direcții despre cum profesorii să organizeze o lecție specială de istorie cu scopul de a „forma” în rândul elevilor de liceu a unei „poziții adecvate” cu privire la război pe care, din nou, l-au numit cu formula clasică deja „operațiune militară specială”.
La lecția „Frăția popoarelor slave”, elevilor li s-a vorbit atunci despre apropierea culturilor Rusiei, Belarusului și Ucrainei, „care ar trebui să rămână astăzi un singur popor și să nu cedeze în fața provocărilor celor care încearcă să le divizeze”.
Foto: Shutterstock
