Ce se întâmplă într-un Sat European de Tineret?

28 de kilometri și un drum cu multe gropi despart satul meu natal de satul natal al Ioanei Mihai, Zănoaga, din comuna Dumbrava.  Ne-am dat întâlnire la Școala Gimnazială Învățător „Dinu Nicolae” și ne-am propus să facem un tur de sat

Ioana are 18 ani și urmează să dea Bacalaureatul. A făcut naveta cu trenul patru ani la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Ploiești. După Bac, dă admiterea la Drept și apoi titularizarea. Ar vrea să predea la învățământul primar pe perioada facultății. 

Pornim turul de sat. Mergem cu mașina la un teren de fotbal. Pe teren e zarvă mare, băieții se joacă fotbal. Lângă teren e o bancă, un foișor și un grătar. Banca nu e una oarecare, ci e banca unde, în urmă cu patru ani, aveau loc primele discuții pentru ceea ce avea să devină grupul de inițiativă „Dumbrava Tinerilor Liberi”. 

Ioana era la finalul clasei a VIII-a când a mers, împreună cu o prietenă, la Rural Youth Connect, un eveniment organizat în Ploiești. Aici a aflat ce este programul European Youth Village și că pot și tinerii de la sat să contribuie la rezolvarea problemelor din comunitate. 

„Hai să ne ducem și noi în comună și să le spunem întâi prietenilor noștri, că la sat așa circulă vorba, din prieten în prieten, din cunoștință în cunoștință”, și-au spus după eveniment. 

S-au întâlnit chiar aici, la terenul de fotbal, cu 10-12 tineri din sat și au început să povestească. „Da, foarte mișto, facem, gata”, a fost reacția pe care au primit-o. 

În ziua aceea au completat primul formular de înscriere pentru competiția de titlu de Sat European de Tineret. Au și trecut mai departe.

Anul acesta, potrivit European Youth Village, alte patru comune din România poartă titlul de Sat European de Tineret: Hăghig din județul Covasna, Golești din județul Vâlcea, Marginea din județul Suceava și Sâncraiu din județul Cluj, care a primit prelungirea pentru încă un an. Locuiești în mediul rural și ai vrea să aibă și satul tău acest titlu și acces la resurse? Poți găsi aici criteriile de eligibilitate pentru grupurile de inițiativă care depun o candidatură. 

Prima întâlnire cu ceilalți tineri din comunele semifinaliste a avut loc la Sibiu. „În momentul în care am ajuns acolo, ei deja aveau experiență, organizau activități la ei la sat. Ne simțeam prost că la noi nu se întâmplă absolut nimic, că noi nu facem nicio activitate”, își amintește Ioana. 

După întoarcerea de la Sibiu, au început să organizeze activități și să se întâlnească în diverse locuri din comună. 

Așa a început totul, cu activități pe care încercau să le facă „fun” și la sfârșitul cărora îi întrebau pe tinerii din sat „Ce alte activități v-ar mai plăcea să vedeți? Ce ați vrea să schimbați la comună?”.

Fotbal și dansuri populare

Dumbrava e „cunoscută pentru pasiunea pentru fotbal”. De la terenul de fotbal unde a pornit totul, Ioana mă conduce la căminul cultural din sat. Și de aici, peste gard, se vede tot un teren de fotbal. Curtea căminului cultural are porțiuni de gazon lipsă, iar în jurul clădirii înalte se întinde cam un metru de pavaj pătrățos. Fațada, albă dar cu urme pe alocuri, lasă impresia unei clădiri renovate nu cu mult timp în urmă. 

Pasiunea tinerilor din sat pentru fotbal a fost un ajutor pentru grupul de inițiativă. Au intrat în contact cu cei din echipa de fotbal și împreună au început să organizeze un campionat pentru juniori. „Am vrut să facem chestia asta și pentru cei mici”, explică Ioana. 

Între timp s-a dat în folosință în comună și o bază sportivă unde pot să se antreneze. „Noi când am început nu era gata baza sportivă și n-am putut să ne desfășurăm activități acolo, dar sper că cei de acum o vor folosi cu la fel de mult drag pe cât am fi folosit-o noi la momentul ăla.”

Când era ea mică, primăria organiza dansuri populare cu o coregrafă, doar că se făceau până într-a opta. „În momentul în care te duceai la liceu, erai scos automat din grupă și nu era neapărat o oportunitate în care cineva a venit să ne întrebe: v-ați dori să faceți asta?”

Era, spune ea, singura activitate de care puteau „să se lege” tinerii din sat. „Și atunci asta am făcut.”

Când a ajuns la liceu, Ioana a intrat în Consiliul Elevilor. Atunci și-a dat seama că îi place să aibă rol de reprezentare, adică să se consulte cu cei de vârsta ei și să meargă mai departe să spună „Noi vrem asta, asta și asta. Cum facem să se întâmple?”. 

„De ce să nu aducem noi oportunitățile astea?”

În copilărie era pasionată de pictură, fotografie, cântat și dans, dar toate cursurile prin care să-și fi dus pasiunile la următorul nivel se întâmplau la oraș, iar părinții nu aveau timp să o ducă acolo. „Abia în momentul în care am ajuns la liceu și a trebuit să fac naveta singură am putut să accesez eu niște cursuri.”

„Dacă eu am trecut prin lucrurile astea, de ce și cei care vin acum în urma mea să treacă prin aceleași lucruri prin care am trecut și eu? De ce să nu aducem noi oportunitățile astea?”

Ateliere de prim-ajutor, de educație financiară, seri de film și un „color run” pe terenul de fotbal

„Miezul” grupului de inițiativă a pornit cu șapte tineri din Dumbrava care, în timp, au devenit prieteni buni. Lor li se alăturau în jur de alți 20 tineri din sat la fiecare activitate pe care o organizau. 

S-au gospodărit singuri și au făcut ateliere de prim-ajutor, de educație financiară, seri de film, un „color run” pe terenul de fotbal, „lucruri care pot părea că nu prea se întâmplă în sate”. Așa au ajuns să strângă în jurul lor până la 100 de persoane la festivalul de tineret, Dumbrava Youth Fest, pe care tot ei l-au organizat în mai multe ediții.

La festivalul din vara lui 2023, de la căminul cultural, au chemat reprezentanți din fiecare sat care purta în anul acela titlul de Sat European să vină să vorbească cu tinerii. 

Într-o altă ediție a festivalului, timp de două zile într-o școală din sat au organizat ateliere de lut, de dans, de vorbit în public, de dicție. Pe terenul de sport au avut competiții și activități sportive și o seară de film la care au venit peste 100 de oameni.

„Cred că aia a fost cea mai mare activitate a noastră și cumva de la activitatea asta mare ne-am dat seama de lucrurile care merg la noi în echipă”, povestește acum Ioana.

E un noroc, spune ea, că s-a legat o prietenie. „În momentul în care toți eram la pământ, cumva era unul dintre noi care spunea «hai să ne mobilizăm, hai să facem, ce naiba, ne-am demotivat chiar așa?»”

Au redeschis biblioteca

La început s-au lovit, însă, de reticența autorităților locale și a comunității. Iarna, de pildă, le era dificil să găsească spații în care să organizeze activități, așa că au apelat la spațiile gestionate de primărie. „Ne-am lovit de reticența asta a primăriei că nu aveau neapărat încredere să ne dea nouă în folosință spațiul ăla, chiar dacă e spațiul comunei.”

Ioana își amintește de o activitate în care au organizat un street debate, adică o metodă de consultare în care au pus cartoane pe un gard din fața primăriei pe care au scris ce vor să vadă în comună. „Ne-a dat cineva un comentariu pe Facebook «vă duceți și atârnați cartoanele alea pe gard și ziceți că ați făcut activitate.»”

Biblioteca redeschisă de la Căminul Cultural e unul dintre marile câștiguri ale tinerilor din comună. „Am venit noi că am cam vrea să facem un club de lectură și să redeschidem biblioteca și vrând nevrând biblioteca a fost deschisă.”

Și-au dat seama că titlurile de cărți erau „foarte vechi”, așa că după deschidere au reușit să cumpere și câteva titluri mai de interes pentru generația lor din banii obținuți în alte proiecte. 

De unde bani?

La început, pentru activitățile organizate făceau chetă din care cumpărau apă și snack-uri. „Primele luni au fost destul de grele pentru că am fost nevoiți să ne limităm la minimul de resurse pe care îl aveam”, povestește Ioana. 

Pentru festival au primit sprijin din partea primăriei pentru mesele de seară din cele două zile. Din partea guvernanței European Youth Village au avut materialele pe care le-au folosit: markere, pixuri, un videoproiector. 

Ulterior, au scris un proiect finanțat prin Corpul European de Solidaritate, în valoare de 9.000 de euro, astfel încât să aibă „o oarecare independență financiară” pentru a desfășura activități. Din banii ăștia, de pildă, au organizat o tabără de lideri civici în Sinaia.

Sprijin de la școală

De la căminul cultural, mergem spre ultima oprire din turul nostru - școala. 

Ioana spune că au fost sprijiniți de conducerea școlii și de profesorii lor. „Doar o sunam pe doamna directoare și îi spuneam că vrem și noi să facem o activitate și chiar dacă era weekend, chiar dacă era iarnă, îl chema pe domnul paznic, o chema pe doamna de serviciu, ne făceau focul, ne deschideau școala, stăteau cu noi la activități. Am avut aici de toate”, îmi povestește Ioana chiar în fața școlii. 

Aici au organizat și unul dintre festivalurile de iarnă, împărțit în mai multe săli de clasă, au avut un atelier de IT, unul de făcut vafe, unul de dans și o dezbatere în care au venit directoarea școlii, niște consilieri județeni și primarul comunei. „A fost atunci sala plină. Țin minte că am avut niște colegi de la Constanța, din Peștera, care au venit special pentru activitatea noastră. Cu trenul, cu microbuzele, cu mașinile.”

„Nu suntem doar viitorul, suntem și prezentul”

Odată cu grupul de inițiativă, e de părere Ioana, în Dumbrava s-a format o rădăcină de spirit civic și „ideea că noi tinerii nu suntem doar viitorul, cum se raportează toată lumea la noi, ci suntem și prezentul”. 

Acum, ceilalți șase tineri de la care a pornit totul sunt la facultate. „Doar eu am mai rămas și o să plec și eu în curând”, spune Ioana. 

Pe picior de plecare din Dumbrava spre facultate, Ioana începe să simtă „o părere de rău”, chiar dacă și ea se gândea, în trecut, „abia aștept să plec la facultate, abia aștept să plec la oraș, să nu mai stau aici”. 

Are, însă, speranța că lasă pe mâini bune ce a început la ea în comună, „cea mai importantă realizare din viața ei” de până acum, și că activitățile pentru tinerii din comună vor continua. 

În ultimii patru ani simte că a demonstrat că poți să fii și implicat și să ai și note bune la școală. 

Asta auzeam foarte mult, că dacă ești din rural, ești pus la o clasă separată sau ești pus la clasa mai proastă. Se presupune că dacă vii din rural, ai avut o educație de o calitate mai joasă, n-ai avut profesori la fel de bine pregătiți. Și poate în unele situații lucrurile astea chiar se întâmplă, doar că asta nu te definește pe tine ca elev și nu-ți definește potențialul pe care tu îl ai să te adaptezi când ajungi în oraș.

Un mesaj pentru decidenți

Celor cu putere de decizie le spune că ar trebui să investească „mult mai mult” în tinerii din mediul rural, să se concentreze pe a dezvolta ecosistemul de tineret și să îi sprijine pe tineri și pe copii să aibă „o cultură a participării”. 

În plus, crede că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructura pentru tineri, „pentru că sunt foarte multe clădiri care se află în gestiunea autorităților locale cu care nu se întâmplă nimic”. 

Puțin trecut de ora 20, la apus de soare, după un tur de sat în care am văzut terenurile de fotbal, școlile și căminul cultural, îmi iau la revedere de la Ioana. A doua zi are balul de absolvire, deci trebuie să înceapă pregătirile. 

Nu avem suficiente centre pentru tineri în țară

Tinerii din Dumbrava au reușit să activeze spații din comună și să se gospodărească singuri în grupul de inițiativă, însă nu au avut un Centru de Tineret special pentru ei, așa cum e în Hălăucești, de pildă. 

Nu există în prezent o centralizare a numărului de centre pentru tineret din țară, organizațiile de tineret spun că numărul este „extrem de mic” în mediul rural, asta în ciuda numărului mare de spații aflate în gestiunea autorităților locale care ar putea primi acest scop. 

Dacă ai între 16 și 30 de ani și îți dorești să înveți cum să formezi un grup de inițiativă la tine în sat, poți urmări viitoarele runde de înscrieri în Learn, Connect, Lead, programul de leadership dezvoltat de European Youth Village. În plus, pentru autoritățile publice, lucrătorii de tineret, ONG-urile, grupurile informale și tinerii care vor să dezvolte o strategie de tineret, a fost realizat acest ghid detaliat.

Acest articol face parte din campania de presă Școala9 despre adolescența la sat. Citește și celelalte materiale ale seriei pentru a descoperi cum e să fii adolescent la sat în 2026 sau ascultă dezbaterea.

🔗 Adolescență la sat. Doar două proiecte europene vizează tinerii din rural

🔗 Comuna în care tinerii vor să se întoarcă

🔗 Cum arată adolescența la sat și în orașe mici din Germania, Țările de Jos și Marea Britanie?