Cum să amenajezi spații verzi pe calculator. Ce au învățat elevii de la liceul forestier din Vâlcea într-un stagiu de practică în Portugalia

Adrian Miu, elev în clasa a XII-a la Liceul Tehnologic Forestier din Râmnicu Vâlcea, s-a împrietenit în copilărie cu pădurea, printre copacii căreia încă îi place să se plimbe. Este din Călimănești, localitate la poalele masivului Cozia și ale Munților Căpățânii, cunoscută și ca stațiune balneoclimaterică, așa că nu-i deloc de mirare că își dorește să lucreze ca pădurar sau inginer silvic, să-și găsească un post la Ocolul Silvic. „Aș vrea să fie mai protejată pădurea, am văzut pe site-uri de socializare că se fură, se taie prea mult din ea”, explică elevul despre impactul pe care ar vrea să-l aibă munca lui. 

Obișnuit să trăiască în miezul naturii, Adrian nu-și poate închipui viața la bloc, a văzut și a auzit  însă că în multe orașe din România e nevoie de mai multe zone verzi, locuri de joacă pentru copii și terenuri de fotbal. 

Pentru asta se pregătește la liceu, să învețe cum să facă orașele mai verzi. Iar tehnologia ajută tot mai mult și domeniul lui. Acum mai bine de un an, Adrian învăța să amenajeze spații verzi în AutoCAD, un program de proiectare pe calculator. „La început a fost greu să proiectez, după aceea m-am obișnuit”, spune el. 

Elevii liceului forestier din Râmnicu Vâlcea, în Lisabona, la practică

Era cu alți colegi și cu profesorul coordonator la Horto do Campo Grande, o firmă cunoscută de grădinărit din Lisabona, Portugalia. După primele două săptămâni la calculator, el și ceilalți adolescenți au aranjat grădini și fizic. „Am cosit cu motocositoarea, am pus gazon, ceea ce acasă nu făcusem niciodată”, mai spune Adrian. În total, au avut trei săptămâni în străinătate și a fost o experiență irepetabilă, căci nu se vor mai putea înscrie în același program. 

Deși a descoperit cum e viața peste graniță, preferă să rămână în țară, lângă familie, „chiar dacă pe bani mai puțini”.

De la tradițional la modern

Prin proiectul Erasmus+ „Dezvoltarea competențelor practice ale elevilor pentru amenajarea spațiilor verzi”, 16 adolescenți ai liceului forestier din Râmnicu Vâlcea au urmat acest stagiu de practică în Portugalia, în august 2020. Este un program al Uniunii Europene în care se pot înscrie instituții de învățământ superior și din preuniversitar, inclusiv licee sau colegii tehnologice și școli profesionale. 

Elevii de-a X-a de la profilul resurse naturale și protecția mediului, calificarea tehnician în silvicultură și plantări forestiere, au trecut printr-o selecție în care profesorii au ținut cont și de abilitățile de comunicare în engleză. Iar în vara anului trecut, elevii singurului liceu din Vâlcea care oferă calificarea silvicultură, adică amenajarea și protecția pădurii, au plecat în Lisabona. 

A fost primul proiect de acest fel desfășurat în liceul lor. „Prin astfel de proiecte cu finanțare europeană se pot integra mai bine pe piața muncii”, spune Remus Răcășan, profesorul lor coordonator. „Acum, după practică, ei văd un viitor în acest domeniu, le e mai clar ce implică”.  

Participanții au învățat să se descurce și pe teren, după ce au trecut prin teorie

Pe lângă proiectarea în AutoCAD, elevii au învățat să identifice arborii și arbuștii, dar și cum să protejeze o pădure și care sunt tehnologiile de întreținere. Au primit inclusiv lecții de organizare a spațiilor verzi în diferite perioade istorice. „Am mers de la tradițional către modern”, mai spune profesorul coordonator. „Acum și noi, în România, vrem ca în curtea casei să fie un spațiu verde. În Portugalia, fiecare proprietate are așa ceva”. 

Pe teren, la cele două grădini botanice din Lisabona, vâlcenii au avut lucrări de întreținere a spațiilor verzi, ba chiar și-au amenajat propriile proiecte. Ceea ce e relevant în prezent, când tot mai mulți români doresc grădini îngrijite în preajma casei, să-și petreacă timpul în restaurante cu terase verzi, în birouri cu plante, ba chiar și pe un acoperiș de bloc acoperit cu gazon și flancat de ghivece. 

Cam 30% dintre elevii dintr-o generație aleg după liceu facultăți de silvicultură din Brașov, București și Craiova. Restul, urmează postliceala. După absolvirea studiilor, spune Remus Răcășan, se pot angaja în ocoale silvice, instituții naționale de amenajări silvice, firme de amenajare, pepiniere silvice, firme de împădurire sau de exploatare. Unii absolvenți au mers spre antreprenoriat și și-au deschis firme. Interes există și din partea fetelor, acum în clasa lui de 30 de elevi, doar 14 sunt băieți. 

Nu se găsesc informații recente despre numărul liceelor care îi specializează pe elevi în silvicultură, însă o cercetare din 2015 arată că la vremea respectivă erau 43 de școli. 

Fără să deranjezi natura 

Bianca Vivoran, colega lui Adrian, ar vrea să studieze silvicultura în continuare la facultatea de profil din Brașov și, după terminarea școlii, să-și deschidă o firmă de amenajări. „De asta experiența din Portugalia mi-a prins foarte bine”, explică ea. 

Când și-a proiectat spațiul verde, a ținut cont de ce a învățat acolo: că e bine să includă arbori de mai multe tipuri și să îi așeze astfel încât să păstreze umbră, dar totuși să primească lumină plantele de lângă ei. „Bordurile nu trebuie să încurce, nu le putem așeza oriunde, pentru că vrem mai puțin asfalt”, spune ea. „Construim un spațiu unde oamenii să iasă în natură, dar fără să deranjeze prea tare natura”. 

Locuiește în internatul liceului, căci e din Drăgășani, localitate la 50 de kilometri distanță, însă când ajunge acasă se reîntâlnește cu natura alături de care a crescut – unul dintre motivele pentru care o pasionează domeniul ei de studiu. 

Față în față cu natura Portugaliei, la una dintre grădinile ei botanice

Câțiva prieteni ai lui Giani Orghidan, din aceeași clasă cu Bianca, lucrează deja în protecția și paza pădurii și a aflat de la ei că e ba greu, ba ușor să te ocupi de ea. Important e să-ți placă. I se pare o muncă specială, pentru că ai ocazia „să vezi animale și alte lucruri deosebite”. 

Iar Mădălina Neseru s-a întors din Portugalia cu senzația că acea practică a creat o legătură mai strânsă între ea și colegi. I-ar plăcea să devină tehnician în silvicultură sau profesoară, încă nu s-a hotărât. Printre lucrurile care i-au atras atenția în practică se află și modul în care poți organiza un loc de relaxare, inclusiv într-o clădire de birouri, unde angajații se pot scufunda în liniștea verde într-o pauză.