Primul jalon pe care Ministerul Educației trebuia să îl îndeplinească până la finalul acestui trimestru, adică până pe 31 iunie, vizează educația timpurie, o componentă esențială a programului „România Educată”. Potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Educației și Ministerul Lucrărilor, Dezvoltării Publice și Administrației aveau obligația de a semna contracte pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 noi creșe.
Pentru a asigura sustenabilitatea acestui obiectiv, clădirile nou-construite ar urma să respecte obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. 230 de milioane de euro a primit țara noastră pentru construcția acestor creșe. Potrivit Edupedu.ro, care îl citează pe ministrul Lucrărilor, Dezvoltării Publice și Administrației, în 2021 erau 368 de creșe în toată țara.
Ghidul solicitantului pentru cei care doresc să dezvolte aceste creșe a fost publicat pe 6 mai iar cei interesați puteau transmite ofertele până pe 30 iunie. Până la ora actuală, nu există informații publice dacă, într-adevăr, aceste contracte au fost semnate la timp, adică înainte ca termenul celui de-al doilea trimestru al anului 2022 să expire.
Întârzieri la programul de competențe digitale pentru profesori și inspecții online
Un alt jalon care completează tema de casă a Guvernului în ceea ce privește educația pentru acest trimestru a vizat profilul cadrului didactic în privința competențelor digitale. În particular, prin PNRR, România și-a asumat realizarea unei dispoziții legale care să stabilească profilul competențelor digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor pentru obținerea unor grade didactice.
Mai mult decât atât, acest nou cadru legislativ trebuia să introducă în programul-cadru de învățământ, în programele de pregătire ale profesorilor și în conținuturile predate la masteratul didactic elemente de pedagogie digitală, în acord cu exigențele de la nivel european, precum cele exprimate prin Cadrul DigCompEdu.
Același cadru legislativ care trebuia finalizat zilele acestea trebuia să reglementeze inspecția școlară în mediul virtual, însă nu a fost cazul, deoarece actul normativ nu a intrat în vigoare, nu a fost promovat de Ministerul de linie, nu este publicat în cadrul secțiunii dedicate transparenței instituționale.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a avut o serie de declarații publice privind utilitatea școlii online, însă nu a reușit finalizarea acestui obiectiv la data asumată de Guvern în fața instituțiilor europene.
Școlile verzi mai așteaptă
Nici modificările legislative asumate prin jalonul nr. 485 - Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare nu au apărut în Monitorul Oficial și nu au fost supuse unui proces de consultare publică în sensul transparentizării procesului.
La ora actuală, nici aceste modificări legislative nu există, ministrul educației preferând să adopte o poziție exterioară guvernanței sistemului de învățământ, afirmând, paradoxal, că „am ajuns cu calitatea educației într-un punct minim”, potrivit Hotnews. Aceste modificări urmau să vizeze normele privind proiectarea și funcționarea clădirilor pentru școli și licee, dar și elemente privind funcționarea și organizarea școlilor verzi.
Nici despre raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, lansat de Administrația Prezidențială în ianuarie 2022 nu s-a mai auzit nimic. Măsurile concrete pentru a face școlile verzi o realitate au rămas la nivel de utopie, fiind umbrite doar de discursurile pro-educație pentru mediu ale politicienilor și de unele campanii de ecologizare.
Pentru ultimul jalon, dar nu cel din urmă, Ministerul Educației a arătat că poate respecta transparența decizională, dacă există voință politică. Ghidul pentru digitalizarea universităților, aferent jalonului prin care 60 de universități ar putea primi bani europeni pentru a-și digitaliza infrastructura și a dezvolta competențe digitale avansate pentru cel puțin o mie de studenți, a fost lansat încă de la sfârșitul lunii mai.
Fiecare universitate eligibilă putea primi până la 2 milioane de euro pentru digitalizare, inclusiv pentru crearea de laboratoare/centre/departamente noi în cadrul universității și investiții în consolidarea competențelor digitale. Lista acestora a fost deja publicată.
Prin urmare, unu din patru. Un scor care nu te trece clasa.
