Orele remediale au ca scop recuperarea materiei care nu le-a fost predată elevilor, în special din mediile dezavantajate, din cauza lipsei de acces la școala online. Totodată, acestea au rolul de a exersa anumite abilități ale copiilor, ca cititul sau efectuarea de operații matematice, care au scăzut din aceeași cauză. Însă specialiștii din educație spun că pierderi de învățare au suferit chiar și elevii care au avut acces la educația online. Asta pentru că învățarea online nu este de aceeași calitate cu cea din clasă. Printre elevii pentru care sunt organizate orele remediale sunt cei care se află în situaţie de corigenţă sau au situaţia şcolară neîncheiată la cel puţin o disciplină.
Potrivit datelor solicitate de Școala 9, situația copiilor până în clasa a VIII-a înscriși la ore remediale în perioada 25 februarie-15 martie arată că:
- în total s-au înscris 139.729 de copii: 78137 la ciclul primar și 61592 la ciclul gimnazial;
- primele 10 județe, unde s-au înscris cei mai mulți copii: Iași (10627), Argeș (7221), Bacău (6983), Dolj (6635), Neamț (6299), Mureș (6245), Maramureș (4943), Bihor (4797), Teleorman (4516) și Brașov (4087);
- județele unde s-au înscris cei mai puțini copii: Ilfov (1675), Olt (1645), Sălaj (1584), Buzău (1579), Cluj (1574), Prahova (1569), Alba (1430), Călărași (1421), Covasna (1379) și Satu Mare (1366).
„Avem mai mulți copii decât ne permite programul“
La școala gimnazială din comuna Trifești a fost cel mai mare număr de solicitări din județul Iași - 411 elevi. „Avem mai mulți copii decât ne permite programul, dar nu avem cum să-i excludem“, spune Liliana Lazăr, directoarea școlii.
Ordinul Ministerului Educației publicat luna trecută spune că școlile pot organiza grupe „în medie“ de 12 elevi, însă reprezentanții instituției au clarificat ulterior că grupele pot avea între 10 și 15 elevi. Motivele: pentru a asigura mai multă flexibilitate în organizare și pentru a putea plăti cadrele didactice.
„Eu încalc legea, pentru că am grupe și de 20 de elevi. Am numai 352 de elevi înscriși oficial. De când am raportat la inspectorat că sunt 411 cereri, am mai primit solicitări de la părinți“, explică directoarea.
Dintre cei 411 de elevi de la Școala din Trifești, 91 aveau mediile neîncheiate la sfârșitul primului semestru, 16 erau corigenți și 22 au abandonat școala în timpul pandemiei. „E clar că această pandemie a înrăutățit situația. Numărul de copii corigenți și în abandon e aproape dublu față de anii trecuți“, adaugă aceasta.
Ceilalți copii au fost înscriși de către părinți pentru că nu avut semnal bun la internet pentru a se conecta la școala online. „La noi în zonă sunt vreo trei rețele de internet, dar niciuna nu funcționează cum trebuie“, adaugă Lazăr Liliana.
„Au venit părinți care mi-au spus că vor să-și înscrie copiii, pentru că nu mai știu să citească.“- Lazăr Liliana, directoare de școală din mediul rural
În România nu s-a făcut o analiză a pierderilor de învățare în vreme de pandemie. În schimb, un studiu din SUA arată că procentul elevilor din clasa întâi considerați „mult sub nivelul de bază” a crescut de la 27%, în toamna anului 2019, la 40% în toamna anului 2020.
În Dolj, Școala Gimnazială Filiași (din orașul cu același nume) are cei mai mulți copii înscriși la orele de remediere din județ: 364.
„Majoritatea copiilor înscriși sunt cu părinții plecați în străinătate, din mediul rural, inclusiv din comunități de romi“, spune Alin Mondescu, directorul școlii.
Dincolo de copiii din medii vulnerabile, au fost părinți care au vrut să-și înscrie copiii la aceste ore pentru le era dor de școală sau pentru că nu au făcut față școlii online. „Problema este resimțită mai grav de către părinții cu elevi în ciclul primar. Copiii nu mai au răbdare să stea în fața unui monitor. Este foarte greu să înveți alfabetul online“, mai explică directorul.
Din acest motiv, la Școala Filiași se organizează ore de recuperare de mai bine de o lună, înainte să fie aprobat ordinul de ministru. „Profesorii au văzut că e nevoia mare, mai ales pentru copiii mai mici, și s-au oferit să stea peste program neplătiți“, adaugă Alin Mondescu.
Directorul școlii mai spune că Ministerul Educației nu a acoperit numărul de tablete necesar. „Noi am avut peste 70 de copii care n-au avut tablete: 50 am primit de la Ministerul Educației în noiembrie și restul le-am luat noi. Cele din urmă au ajuns doar în ianuarie.“
Și pentru copiii care învață la această școală, mai ales cei din mediul rural, sunt probleme cu semnalul la internet, explică directorul. „Pentru aceștia, am trimis profesorii cu fișe de lucru la ei la poartă. Avem și un mediator școlar care a ținut legătura cu copiii de când a început pandemia și tot s-au produs pierderi de învățare.“
94 de copii care au solicitat să participe la program riscă să rămână pe dinafară
În județul Vaslui, sunt 13 școli unde nu se poate desfășura programul de ore remediale, deși în cadrul acestora sunt 94 de copiii care au solicitat să participe, explică Daniela Tarnovschi, sociolog la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
„Dintre cei 94 de elevi, 53 sunt din mediul rural. Sigur că Ministerul Educației a precizat că elevii se pot duce și la alte școli, dar cine le asigură transport copiilor din comunitățile sărace?“, atrage atenția Daniela Tarnovschi.
Cele mai multe unități de învățământ care nu desfășoară programul de ore remediale nu au putut forma grupe de cel puțin 10 elevi, așa cum cere Ministerul Educației.
Printre acestea se află și Școala Gimnazială Numărul 1 din satul Averești. Aici, nouă copii au solicitat să participe la programul de remediere: doi elevi de clasa a VII-a, doi elevi de clasa a VI-a și cinci elevi de clasa a VII-a.
„Din clasa a VIII-a nu s-a înscris niciunul până la 15 martie. Ne-a fost mai greu să dăm de părinți. La noi este semnalul slab și la internet, și la telefonie mobilă. Dacă plec din biroul meu și mă duc într-o clasă, nu mai am semnal la telefon“, spune Eugen Costin, directorul școlii.
Școala cea mai apropiată de satul Averești este la 30 de kilometri distanță și nu există microbuze sau alte mijloace de transport pentru elevi. „Părinții care și-au înscris copiii mi-au spus foarte clar că nu pot să-și ducă copiii la alte școli, că nu au cu ce“, mai explică responsabilul cu conducerea școlii.
Directorul însă speră că până în luna aprilie vor fi mai multe solicitări. „Am mai vorbit cu câțiva părinți și mi-au promis că o să-și înscrie copiii. Dacă îi combin din mai multe clase ca să-mi iasă o grupă tot e bine. Oricum, noi suntem obișnuiți să facem învățământ simultan“, mai explică directorul.
Probleme au fost și în alte două școli care, deși au peste 10 elevi care au solicitat să participe la ore de remediere, nu au putut să desfășoare programul de remediere:
Școala Gimnazială Numărul 1 din satul Bălteni a avut 12 solicitări, iar Școala Gimnazială Sfântul Andrei din satul Tăcuta 18 solicitări, însă nu s-a organizat nicio grupă.
„Cererile au fost depuse după 9 martie, când grupele trebuiau deja constituite. A durat mai mult timp până ce informația a ajuns la părinți. Dar în aprilie cu siguranță o să includem aceste școli în programul de remediere“, spune Loredana Roman, inspector general în județul Vaslui.
Asociația Human Catalyst: programul este pentru profesori, nu pentru elevi
În județul Iași, școlile cu cel mai mare număr de elevi înscriși la orele de remediere sunt din mediul rural și din orașele mici. Aceeași situație este valabilă și pentru școlile din județele Bacău și Dolj, care au avut printre cei mai mulți elevi înscriși.
Am suprapus lista cu primele 10 școli din județele Iași, Bacău și Dolj cu cele mai multe solicitări pentru ore remediale cu primele 10 școli din ierarhia școlilor cu risc socio-educațional. Dintre cele 30 de școli, unde au fost cele mai multe cereri pentru ore de remediere, doar 11 fac parte și din categoria școlilor cele mai dezavantajate.
Ierarhia școlilor cu risc socio-educațional a fost realizată de Asociația Human Catalyst. Președinta asociației Laura-Greta Marin spune că este greu de spus în ce măsură elevii din școlile dezavantajate beneficiază de ore remediale.
„Ministerul trebuie să ofere toate datele, pentru fiecare școală, și după vom face o analiză la nivel național. Noi le-am recomandat atât în februarie, cât și în martie, ca programul să țină cont de școlile dezavantajate“, spune președinta asociației.
„Din punctul nostru de vedere, programul de ore remediale desfășurat de Ministerul Educației este mai degrabă pentru creșterea veniturilor profesorilor, nu pentru copiii vulnerabili“, adaugă Laura - Greta Marin.
La rândul său, Mihaela Nabăr, directoarea World Vision România, spune că, deocamdată, acest program nu ajunge la copiii cei mai săraci sau din comunități izolate.
„Este foarte bine că există acest ordin. Însă trebuie să fim realiști. Acum, programul funcționează ca un call deschis: se înscrie cine vrea. Nu știm dacă acei copii din mediile cele mai dezavantajate beneficiază de aceste ore. Noi nu avem o analiză cu date actualizate în privința copiilor care au cea mai mare nevoie de ore remediale“
„Ordinul se adresează în primul rând copiilor care au decalaje de învățare la anumite materii, despre care știm doar situația din catalog. Dar asta nu ne spune suficient despre pierderile de învățare. În plus, aceste date nu sunt centralizate astfel încât să avem o perspectivă clară a nevoilor pentru copiii din toată țara“, adaugă Mihaela Nabăr.
Din cele 431 de școli vulnerabile incluse în programe de remediere desfășurate de Word Vision România, în programul Ministerului Educației s-au înscris doar 7. „Noi nu avem aceleași resurse ca Ministerul Educației. Am luat doar cazurile cele mai grave. În aceste școli sunt mulți alți copii care au nevoie să fie incluși într-un astfel de program“, mai explică directoarea World Vision România.
Un alt studiu publicat recent de Salvați Copiii România arată că aproape o treime dintre profesori consideră că nu toți elevii care au nevoie de activităţi remediale vor putea beneficia de intervențiile de sprijin.
Dacă ne uităm la rezultatele de la Evaluarea Națională ale elevilor de clasa a VIII-a de anul trecut, vedem că județele unde au fost cele mai puține medii peste 5 sunt Giurgiu, Teleorman, Botoșani, Călărași, Vaslui, Ilfov, Ialomița, Vrancea, Caraș-Severin și Mureș. Dintre acestea, numai jumătate se află în primele 10 județe în care s-au solicitat ore remediale: Teleorman, Botoșani, Vaslui, Caraș-Severin și Mureș.
Posibile cauze în județele unde s-au înscris cei mai puțini elevi
Acolo unde erau deja implementate proiecte de educație remedială pe fonduri structurale, profesorii n-au mai solicitat părinților să-și înscrie copiii la programul desfășurat de Ministerul Educației.
„Unor profesori le-a fost teamă să nu fie acuzați că beneficiază de dublă finanțare pentru același tip de program. Este un fenomen întâlnit în mai multe județe“, mai explică Mihaela Nabăr, directoare executivă World Vision România.
„Însă în județe precum Sălaj, Bihor, Olt sau Cluj (unde avem printre cele mai mari decalaje între cei săraci și cei bogați) există și un abandon școlar destul de mare. Așadar, este clar că angajații din inspectoratele și școlile din aceste județe n-au văzut valoarea adăugată a unui astfel de program“, atrage atenția reprezentanta ONG-ului.
Participarea copiilor la orele remediale depinde mult de cum îi vor mobiliza angajații din sistemul de învățământ pe părinții din comunitățile dezavantajate, afirmă directoarea World Vision.
„Datele noastre arată că unul din trei părinți din mediul rural consideră că pentru a-ți găsi un loc de muncă este mai important să ai relații decât să mergi la școală. Este o lipsă de încredere în sistemul de învățământ pe care nu putem să o neglijăm.“
Totodată, Mihaela Nabăr spune că în județele mai bogate, precum Ilfovul, părinții evită să-și înscrie copiii la ore remediale. „Cultura este puțin diferită față de alte județe mai sărace în sensul în care există părinți care preferă să-și dea copiii la meditații decât la programele de ore remediale. Asta pentru că le este teamă că ai lor copii vor fi stigmatizați pentru că au nevoie de astfel de ore.“
Mai multe studii, printre care unul din SUA și unul din Italia, arată că orele remediale au un impact semnificativ asupra îmbunătățirii procesului de învățare, mai ales pentru copiii din mediile dezavantajate. Performanțele elevilor cresc și dacă programele de tutorare (remediere) se desfășoară online, cu condiția ca lecțiile să se facă one to one (cu un singur copil).
