„Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…” Anomaliile provocate de creșterea normei didactice

Măsurile propuse de Ministerul Educației sunt:

• Creșterea normei didactice cu cel puțin două ore, la 20 de ore pe săptămână. Potrivit procedurilor, acolo unde profesorii nu găsesc ore suficiente, pot opta pentru diminuarea normei și a salariului, din proprie inițiativă. 
• Ca să aibă personalitate juridică, școlile vor trebui să aibă peste 500 de elevi. Anterior era un prag de 300 de elevi. Rămân cu personalitate juridică și unitățile cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari, minimum 200 de antepreșcolari, minimum 300 de elevi în cazul unităților de învățământ postliceal, minimum 50 de elevi în cazul unităților de învățământ special; 
• Crește numărul de elevi permis la o clasă. La gimnaziu este permis până la 28 de elevi, la liceu până la 30.

Profesorii pichetează Ministerul Educației în fiecare miercuri până începe școala, iar pe 8 septembrie, când ar trebui să înceapă cursurile, 30.000 de cadre didactice sunt așteptate de sindicatele din învățământ la protestele care vor avea loc în fața Guvernului și Președinției. De asemenea, dascălii strâng semnături pentru un proiect de lege care să abroge măsurile „dispuse arbitrar, fără un studiu de impact”. 

@redactiascoala9 În ce condiții se poate declanșa grevă generală? Marius Nistor, reprezentantul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a explicat pașii pentru Școala9. Pe 8 septembrie, 30.000 de profesori din toată țara sunt așteptați să protesteze la Guvern și la Cotroceni împotriva măsurilor bugetare care îi afectează. Profesorii cer anularea legii 141 pe 2025 care crește norma didactică cu 2 ore și care, totodată, prevede comasarea școlilor sub 500 de elevi și efective mai mari de elevi la clasă. Reporteră: Andreea Archip #scoala9 #scoala #educatie #profesori #protest #greva ♬ sunet original - Scoala9

De asemenea, comunitatea profesorilor Merito a înaintat o scrisoare deschisă Ministerului Educației cu o serie de propuneri, printre care:

• Un audit naţional detaliat al timpului de muncă și al specificului sarcinilor profesorilor, pentru redefinirea fișei postului și a normei didactice;
• Eliminarea examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare pe post – ca alternativă, absolvenții de studii superioare cu modul psihopedagogic pot fi repartizați pe baza mediei de la licență/masterat pe orele existente, pentru a urma un stagiu didactic remunerat de 2 ani, sub îndrumarea unui mentor, printr-un proces ghidat, riguros. Sistemul poate fi numit „rezidenţiat didactic”;
• Introducerea unui coeficient educațional de complexitate pentru calculul schemelor de personal în școli și crearea unei grile flexibile de posturi pentru personal auxiliar și didactic auxiliar, aprobată de IŞJ, care să țină cont de specificul fiecărei unități.

Am vorbit cu cinci directori din comunitatea Merito despre provocările pe care le-au întâlnit la ei la școală în aplicarea măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan. Ce am aflat:

• Dispar norme, în special cele acoperite cu suplinitori;
• În școlile mici, mulți profesori își vor completa orele cu alte specialități, fie că le-au mai predat sau nu;
• Există profesori care își vor completa orele în trei-cinci școli;
• În procesul de comasare a școlilor apare nevoia unor artificii pentru transportul elevilor sau profesorilor. 
•  

Școala Gimnazială „Nicolae Ioan Jilinschi”, comuna Vernești, județul Buzău

460 de elevi

35 de profesori, 42 după comasare

În Vernești, localitate la 4 kilometri de orașul Buzău, sunt trei unități de învățământ cu peste 400 de elevi. Din septembrie, rămân două. Școala condusă de Laura Grațiela Petcu va rămâne cu personalitate juridică și va primi ciclul preșcolar de la o altă școală, în timp ce liceul din localitate va lua în coordonare primarul și gimnaziul celeilalte școli. 
Grațiela Petcu va mai fi director doar două luni după 1 septembrie, pentru că aceasta este perioada pentru care are concurs. „Eu, directorul Petcu Grațiela, am cu 320 de lei salariul mai mare decât eu, profesorul de geografie Petcu Grațiela. În condițiile în care am o dirigenție, deci sporul de 10%. Din start, faptul că au dispărut directorii nu este o economie”, spune aceasta.

În ce privește normele, în școala sa, a trebuit să extragă tot felul de variante din joben ca oamenii să își poată lua salariul complet din septembrie:

• „Eu sunt profesor de geografie. Ca să pot să-mi completez norma didactică, spre norocul meu am făcut o reconversie profesională pe informatică și TIC (Tehnologia Informației și Comunicării) și atunci voi lua și informatică și un alt noroc a fost că am și un master în studii europene și atunci pot preda educație socială. Era și o glumiță: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa…”
• „Profesorul de română, ca să-și poată completa norma didactică, va fi nevoit să ia și ore de limba latină. Sigur, el a studiat în facultate, dar nu preda el, preda un profesor de limba latină și care sper că o să-și găsească în altă parte.”
  „Biologia. Aici lucrurile sunt încurcate. Profesorul de biologie este în trei școli. Cele mai multe ore, într-adevăr, le are la noi, 10 ore. Mi s-a transmis că nu i se mai pot asigura sub nicio formă încă opt ore, ci doar șase. Asta înseamnă că undeva profesorul de biologie trebuia să ia încă patru ore. Noi i-am propus niște ore de educație tehnologică, dar revin, doamna de biologie nu are calificare pentru aceste ore. Mai am libere ore de fizică, doamna nu este calificată pe fizică. Și, eventual, dacă dânsa nu vrea să ia aceste ore, se prezintă la etapele de mobilitate.”
• „Profesorul de educație muzicală pe o singură oră pe săptămână era în patru școli. Ca să-și facă o normă de 20 de ore, eu am reușit să-i completez - și cu acordul doamnei de data aceasta - să ia niște educație plastică, niște desen. Dar aș vrea să observați că facem toți de toate. Dar oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”
  „La limba română nu poți să iei de la o clasă două ore. Toate clasele de gimnaziu au patru ore. Și atunci tu automat dându-i o clasă îi dai patru ore, două dintre ele la plata cu ora, iar costul acestei ore s-a diminuat la aproximativ 50%, este 23 de lei.”
• „Am un profesor de engleză care, până anul acesta, a fost în patru școli și pentru cele două ore ar mai trebui, dacă vrea tot engleza, să meargă și în cea de-a cincea.”

Grațiela Petcu crede că aceste măsuri nu au făcut decât să acutizeze probleme mai vechi. Peste toate se adaugă creșterea numărului de elevi la clasă:

„Orice s-ar spune, copiii de azi sunt diferiți decât copiii din seriile anterioare, sunt iuți, isteți, digitalizați și lipsiți de interes pentru lucruri statice pe care le propunem de câteva ori pe oră. Cu 28 de elevi e destul de dificil.”

Școala Gimnazială din localitatea Clondiru, comuna Ulmeni, judeţul Buzău

27 de profesori (parte au norma în mai multe școli)

264 elevi

La școala gimnazială din Clondiru, Buzău, directorul Cătălin Zaman s-a văzut în situația de a le completa norma profesorilor cu ore din altă specialitate. „Concret, de exemplu, profesorul de biologie va preda muzică, profesorul de fizică va preda desen, profesorul de franceză va preda TIC și tot așa. Adică nu văd cum măsurile astea, în disperarea de a face economie, ar putea crește calitatea actului educațional când tu pui profesor din alte specialitate să predea orele”, spune directorul.

„Să ne înțelegem că n-am luat ore de la nimeni. Din orele care au rămas neocupate, care erau libere, ar trebui să le dau celor cu catedrele de 18 ore ca să le completez până la două ore”, completează acesta. Adică ani la rând multe din aceste ore de muzică sau desen sunt scoase la concurs, dar nu vine nimeni și atunci sunt redistribuite celorlalți profesori la plata cu ora.

Singurii care au rămas cu ore doar de specialitatea lor sunt profesorul de română și cel de matematică. „Restul au completate cu ore din alte specialități”, mai spune Cătălin Zaman.

Școala sa va fi comasată. Speră însă să nu se ajungă să-i transporte pe elevi dintr-o localitate în alta. „De la Clondiru la Ulmeni sunt doar 6 kilometri, dar microbuzul trebuie să treacă o cale ferată și un drum național. Ne-am dori să nu fie cazul”, explică directorul.

În tot acest timp, de la anunțul măsurilor bugetare în educație, cadrele didactice din Clondiru s-au tot întâlnit să găsească soluții și inclusiv să fie aproape unul celuilalt. „Lumea e înmărmurită. Sunt și oameni care au venit cu lacrimi în ochi. Starea în cancelarie e apăsătoare”, spune Zaman.

„Profesorul ar trebui, în continuare, să își facă treaba indiferent de condițiile care sunt și care vin din exterior. Sper că toate măsurile astea nu vor duce la o diminuare a calității pentru că este descurajant ce se întâmplă acum.”

O soluție pe termen lung este o monitorizare a activității de la clasă. „Eu sunt profesor. Știu că există calitate în sala de clasă. Știu că există și oameni care nu-și fac treaba, într-adevăr. Probabil că o monitorizare a activității efective de la clasă ar duce la o creștere clară a calității. Cel puțin asta e logica. Așa ar trebui să se întâmple.”

Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi

32 de cadre didactice

360 de elevi, se va comasa cu liceul din localitate

Anca Dediu este unul dintre cei 900 de directori care își pierd funcția, fiindcă școala pe care o conduce își va pierde personalitatea juridică din septembrie. 

Până atunci, trebuie să facă artificii pentru ca toți colegii de cancelarie titulari să poată să-și completeze norma care a crescut de la 18 la 20 de ore de predare. În cazul specific al școlii ei, cel mai probabil vor putea să își găsească ore în plus la școala mai mare sub care vor fi arondați. De altfel, nici în anii trecuți profesorii din școala ei n-au avut ore suficiente. 

„Oamenii nu sunt nemulțumiți că vor mai lucra două ore în plus, ci că nu avem de unde să le dăm aceste ore în școlile mici, nu avem de unde să le scoatem. Se vor face niște artificii pentru că în mediul rural, în școlile gimnaziale, se poate completa catedra cu orice disciplină, ceea ce va duce la un dezastru total. Elevul va avea cel mai mult de suferit”, explică profesoara.

Ce înseamnă asta în școala ei? „Dacă un profesor de română sau de matematică din școală pleacă pentru patru ore în altă școală e o situație pe care nu ți-o dorești. Atunci vei fi nevoit să-i completezi cu ce mai găsești. Să ajungă un profesor de română să-i completezi cu muzică sau un profesor de matematică să facă chimie, pe care el n-a predat-o niciodată în 20 de ani și nici nu are în specializare în așa ceva… Ne-am minți singuri să credem că acei copii vor învăța vreodată chimie sau vor ști vreodată vreo noțiune de muzică…”

La muzică nu au avut niciodată titular, iar la chimie au fost mereu în școală suplinitori calificați. 

Apoi, mai pot completa orele cu opționale, dar și aici pot apărea probleme. „Gândiți-vă - un copil de clasa a VIII-a să-i pui patru opționale ca să le iasă oamenilor norma și elevul să meargă 34 de ore la școală, pe lângă pregătire pe care orice școală o oferă elevilor suplimentar în clasa a a VIII-a...”, explică directoarea.

Apoi, decizia cea mai grea. Are doi titulari la română ce au nevoie de ore în plus și unul va trebui să meargă „la completare”, adică să meargă în ședințele publice de distribuție a orelor, la inspectorat. 

„Mi-este cel mai urât pentru că ambii sunt titulari, ambii au vechime, ambii au grad... Am citit procedura de șapte mii de ori și nu am nimic cum să-i departajez. Dacă nu solicită unul dintre ei să meargă la completare, trebuie să facă un concurs de dosare, adică foarte multă muncă pentru cadrul didactic respectiv, multe documente, și o comisie din școală, trebuie să evalueze și să decidă cine primește orele… Absolut neplăcut.”

Majoritatea profesorilor din școală sunt deja navetiști, vin 60 de kilometri de la Galați. Dacă li se adaugă o școală, asta înseamnă o pierdere în plus pentru școala din Cudalbi. „Un profesor care va avea norma în șapte școli - nu o să faci niciodată nimic cu el în școala respectivă. Eu când vreau să fac o activitate în școala mea mă gândesc pe cine mă pot baza. Și rămân cu doi-trei pe care îi hămălesc, n-am cu cine să fac treabă, pentru că oamenii aleargă dintr-o școală în alta.”

„Pentru noi nu este durerea când mai avem de muncit două ore în plus. Nu am de unde să le scot pe astea două ore în plus. Și dacă să mai restrâng și clase, e și mai mare numărul de ore care dispar”, spune Anca Dediu. 

Liceul Tehnologic „Horia”, Marghita, Oradea

588 de elevi

50 de profesori

Patru profesori suplinitori nu vor mai avea normă în Liceul Tehnologic „Horea” din Marghita, adică 8% din totalul normelor s-au pierdut. „Au picat patru norme pe școală. Trebuia să avem undeva la 48 de posturi și avem 43,8. Titularii toți au ore, dar restul, cei care au fost la plata cu ora pe perioadă determinată, aceștia trebuie să meargă în altă parte”, spune directorul Remus Sabău. 

În fiecare an, directorul a lăsat ore suplimentare în schema de personal ca să nu se ajungă la completare cu alte ore în alte școli, așa că în general profesorii au avut ore în specializarea lor. „Profesorului de engleză care are dublă calificare i-am dat și ore de română. Eu întotdeauna am fost prevăzător cu lucrurile astea și le-am lăsat câteva ore suplimentare, să-mi pot echilibra situația.”

Ce i se pare nedrept este că în ce privește limita de elevi de la care se face comasarea este la fel pentru licee tehnologice și cele teoretice, în condițiile în care cele tehnologice nu pot organiza la fel de ușor și alte cicluri. „Eu anul trecut am vrut să fac clasa a cincea la noi la școală, m-am supărat pentru că ne vin copiii tot mai slab pregătiti și nu m-a lăsat inspectoratul că e recomandarea ministerului să nu se facă la liceele tehnologice învățământ primar și gimnazial și nu mi-au dat aprobare. Acolo, la liceele teoretice, au elevi din clasa întâi până la a XII-a și pe noi ne-au limitat la IX-XII. Dar numărul maxim de elevi și minim de elevi pe care trebuie să-l avem e la fel. Pe mine asta mă doare”, spune Remus Sabău. 

Liceul Teoretic „Avram Iancu” Brad, Hunedoara

401 elevi, după comasare 826

32 de profesori, dublu după comasare (parte din ei au norma în mai multe școli)

Cu fiecare an, Liceul Teoretic „Avram Iancu” Brad, pierdea în medie cinci elevi. Văzând acest trend, în urmă cu patru ani, directorul Bogdan Ștefan a făcut o prognoză și a discutat cu colegii lui ce variante au dacă de la patru clase paralele ajung la trei și apoi la două. „Ca atare, ne-am organizat. Avem colegi titularizați în două școli”, spune acesta.

În ce privește creșterea normei didactice, până acum a fost afectată catedra de fizică. „Avem doi profesori titulari și numărul de ore a fost de 37. Acum ar trebui să avem 40. Soluția pentru colegii mei a fost aceea de a suplimenta curriculumul la decizia școlii (CDȘ) cu două ore și încă o oră am transferat-o de la o colegă de biologie, o oră de știință care poate fi predată și de către profesorii de fizică. Nimic spectaculos până aici”, spune directorul.

„Spectaculos va fi la cealaltă unitate de învățământ gimnazială după ce ne vom comasa. Am înțeles că sunt undeva între opt și 10 profesori care ar trebui să intre la completare de catedră”, continuă acesta. Adică aceștia ar trebui să își găsească ore în alte școli.

Spune că nu agreează ideea prin care un profesor de altă disciplină să predea ceva ce n-a mai predat, chiar dacă este legal. „Eu am fost și director la o școală mică și am dat niște ore de franceză la o profesoară de română, și atunci franceză nu se mai făcea. Exista doar o umplere a spațiului respectiv. Nu e corect față de elevi. Dar eu eram în situația în care nu aveam altă variantă atunci. Mie îmi place ca ideea de a pune elevul pe primul loc să nu fie doar o lozincă și să fie cu adevărat pusă în practică”, spune acesta.

Crede că în acest moment profesia didactică nu devine mai neatractivă pentru acele ore în plus la normă. „Rămâne vorba de motivație. E vorba de mulți, mulți, mulți colegi intrați în sistem în anii aceia cu salarii mici, care nu-și găseau loc de muncă în altă parte și au zis hai să încercăm în învățământ. Pentru că salarizarea este unitară, indiferent că îți faci treaba, indiferent că nu îți faci treaba, ai același salariu. Sistemul nu va merge mai prost fiindcă profesorii au 20 de ore. Sistemul va merge la fel”, spune Bogdan Ștefan.