
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Din dorința de a vedea o schimbare în societate, Sofia Scarlat a fondat la 15 ani mișcarea Girl Up România și a început să lupte pentru drepturile femeilor.
Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.