Profesorul de matematică David Brumar, de la Școala „Ion Agârbiceanu” din Cluj Napoca, a predat și la țară și a văzut că un 7 în catalogul unei clase poate însemna 5 în catalogul alteia sau, la extremă, chiar 9 în altă parte.
„Am pornit de la ideea că există prăpastia asta între diferiți elevi din diferite părți ale României, poate că la țară sunt tratați cu mai multă indulgență, iar la oraș (profesorii, n.r.) pot fi puțin mai exigenți”, crede profesorul. Crede și că la materia sa e mai ușor să traduci în note cât știe un elev, dar tot e nevoie de o uniformizare.
„Profesorul devine mai conștient de necesitățile fiecărui elev în parte și, totodată, va reuși să identifice mai corect, mai rapid și în timp util acele carențe pe care le are un elev. Adică, urmărind standardele, poate afla ce înseamnă, de exemplu, să facă operații cu puteri pentru o notă sub 5 și ce înseamnă pentru 10”, mai explică David.
Aceste standarde și descriptorii de performanță Merito pot să micșoreze diferențele de la evaluările naționale, de pildă. „Această uniformizare este importantă, totodată, și procesul în care se realizează admiterile la licee, dat fiind faptul că media de admitere ia în calcul și media de promovare a ciclului gimnazial, care în acest moment este influențată foarte mult și de zona geografică de proveniență a elevului.”
La evaluarea națională de anul trecut, au existat elevi care aveau media anilor de școală aproape de 10 și au luat 3 la examen, potrivit unei analize realizate publicația Edupedu.
Cum se poate construi competența de la notele sub 5 până la 10
Coordonatorul proiectului pentru elaborarea acestor standarde este profesorul de limba română Bogdan Rațiu, de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș. Acesta consideră că sistemul avea nevoie de mult timp de descriptori, mai ales că noua curriculă se bazează pe competențe. „Se știe în specialitate că nu evaluezi efectiv competența, așa cum se spune, ci rezultatele copilului, pornind de la modul în care ai format competența. Pe noi ne-a interesat foarte mult să vedem cum se poate construi competența de la notele sub 5 până la nota 10, să vedem care sunt tranșele”, a explicat profesorul pentru Școala 9.
În plus, se discută tot mai mult și de evaluările standardizate. Ministerul Educației împreună cu platforma de testări Brio abia a încheiat pilotarea în peste 300 de școli a unor examinări, la toate clasele, mai puțin cele de ani terminali.
„Standardele și descriptorii pe care i-am făcut mizează pe formarea competenței și pe identificarea modului în care se face progresul pentru fiecare elev în parte. Adică profesorului i-ar fi foarte ușor după o testare inițială să vadă nivelul copilului și care sunt pașii de urmat pentru a-l duce pe copil spre ceea ce înseamnă pentru toată lumea 10”, a mai explicat profesorul.
Profesorii au realizat patru niveluri ale progresului:
- Alertă - nivelul 1, remediere/recuperare, adică notele sub 5;
- Emergent – nivelul 2, dezvoltare, note 5-6;
- Funcțional – nivel 3, întărire/extindere, note 7-8;
- Integrat – nivel 4, transferare / aprofundare, note 9-10.
Pentru fiecare competență în parte este detaliat ce poate face fiecare elev. „Tu ca profesor trebuie să știi prin ce procese cognitive trebuie să treacă elevul. De exemplu, la lectură, până să identifice corect informația dintr-un text, există și alți pași pe care profesorul ar trebui să-i urmeze și noi i-am detaliat. Am fost atenți la gradul de complexitate și de dificultate pe care profesorul trebuie să-l ia în considerare”, mai spune profesorul de română.
La muzică nu se notează talentul
O materie despre care se crede că are o evaluare pur subiectivă este Educația Muzicală. Antoaneta Luchian, profesoară de muzică la două colegii din Iași, s-a implicat în elaborarea de standarde și pentru a sparge aceste mituri cu privire la materia sa.
„Toată lumea spune că la Educație muzicală noi evaluăm doar copiii talentați și că cei netalentați nu primesc note mari. Dacă ne uităm într-o programă școlară, vedem că acolo sunt trei competențe generale: una ține de interpretare vocală sau instrumentală. Adică un copil care nu are un talent nativ, atunci poate cânta la un instrument muzical. A doua competență sunt elementele de notare, tot ce înseamnă limbaj muzical și a treia competență ține de exprimarea ideilor în momentul în care ascultă o bucată muzicală”, a explicat profesoara.
La materii precum muzica sau educația fizică, mulți părinți au din start pretenția ca notarea să fie mai indulgentă. Profesoara spune însă că notarea poate fi transparentă și obiectivă inclusiv la disciplina sa. „Vorbim de educație muzicală, nu muzică. În mediul rural sunt copii care au acces la muzicile mediului rural: populară, manele sau lăutărească, bisericească. Acel copil nu va avea contact cu opera sau muzica clasică, decât prin intermediul acestei discipline. Este incalificabil să privezi de cultură muzicală un copil doar prin prisma faptului că s-a născut într-un spațiu care nu-i permite accesul la filarmonică sau la operă. Aici nu se înțelege.”
Standardele pentru clasa a cincea la cele trei materii sunt puse la dispoziție gratuit și profesorii care au lucrat la ele speră să poată face și traininguri cu alți profesori din țară pentru a le putea aplica din anul școlar următor. În paralel, vor să lucreze standarde de notare și pentru celelalte clase.
