Măsura apare în metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2024—2025. Aceasta a fost publicată joi, 4 ianuarie, în Monitorul Oficial:
„Art. 10. — (1) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, corespunzătoare filierei/profilului/specializării/calificării profesionale se vor face de către unitățile de învățământ pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin de ministru. Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2023 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi”, este articolul ce face referire la rata de promovare 0.
Cifra de școlarizare înseamnă numărul de locuri disponibile pentru elevi, pentru clasa a IX-a. Practic, unitățile de învățământ cu un singur elev promovat sau fără niciun candidat promovat în anul școlar anterior nu vor mai primi elevi în clasa a IX-a în septembrie 2024.
Liceele fără promovați la Bac
După Bacalaureatul din anul școlar trecut, din vară, după contestații, cel puțin 55 de licee nu au avut niciun absolvent promovat sau au avut unul singur, ori nu au avut niciun candidat în examene.
Utilizând platforma Ministerului Educației pentru rezultatele la Bacalaureat, am făcut lista liceelor cu rată de promovare 0 sau cu un singur promovat. Metodologia nu face referire la candidații din seriile anterioare, dacă ei sunt sau nu luați în calcul, așa că în lista de mai jos au fost numărați și ei. Datele nu cuprind și sesiunea din toamnă. Am centralizat liceele aici.
Cele mai multe sunt licee tehnologice cu un singur candidat înscris la examene, dar sunt și unități de învățământ, precum Liceul Teoretic „Henri Coandă” din Timișoara, în care au fost peste 50 de candidați, deci cât două clase de elevi, și un singur promovat.
Numărul liceelor fără niciun promovat aproape s-a dublat în ultimii patru ani. În 2020 au fost 27 de unități de învățământ în situația asta, în timp ce anul trecut au fost 55.
Printre unitățile de învățământ de mai sus, sunt și licee care, deși la Bacalaureat 2023 nu a avut niciun promovat, în anul școlar anterior au avut între 50% și 100% promovare din 20, 30 sau 40 de elevi.
„O situație posibil discriminatorie”, a spus Avocatul Poporului în 2019
Măsura „fără clase de a noua” nu este neapărat nouă. În 2019, Ministerul Educației a impus același lucru. 43 de licee din 23 de județe au fost vizate, potrivit Hotnews, iar în anul școlar 2019 - 2020, nu au mai avut clase de a IX-a.
Avocatul Poporului s-a sesizat la acea vreme și a cerut ministerului să renunțe la idee, spunând că „măsura drastică luată de Ministerul Educației pentru liceele cu zero promovabilitate la examenul de bacalaureat sesiunea 2019 reprezintă, în opinia noastră, o încălcare gravă a dreptului la învățătură, dar și o situație posibil discriminatorie”. Ministerul nu a renunțat.
Desființarea claselor de liceu unde elevii nu reușesc să promoveze Bacalaureatul exista încă din legislația din 2011, sub o formă ușor diferită. Metodologia de-atunci prevedea că liceele care au sub 15% promovare la Bac primesc un plan de școlarizare, pentru clasa a noua, diminuat cu cel puțin o clasă. În 2013, ministrul Educației la acea vreme, Ecaterina Andronescu, a schimbat regula pe motiv că „este o măsură total greșită”.
„Condamni copiii să facă liceul departe de familie”
În vară, premierul Marcel Ciolacu spunea, în Parlament, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev să nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”, potrivit G4Media.
„Dezbaterea e mult mai sofisticată decât metodologia asta”, crede, în schimb, Daniela Vișoianu, fosta președintă a Coaliției pentru Educație. Sunt mai multe perspective de luat în calcul.
În primul rând, cea demografică. În mediul urban, dacă într-un an școlar nu se organizează clase de a noua într-un liceu, „nu e dramă”, pentru că sunt mai multe alte licee disponibile în oraș. Pe când lucrurile sunt complet diferite în rural și în urbanul mic, unde numărul unităților de învățământ este mai scăzut.
„Condamni orice copil să facă liceul departe de familie. Face navetă zilnică, 15-20 de kilometri, ori stă la internat. Deci pe lângă faptul că elevul provine dintr-un mediu izolat, este vulnerabil, îl și plasezi din start într-un viitor în care la 14 ani va petrece un timp semnificativ departe de casă și de familie”, spune Vișoianu, pentru Școala 9.
Desființarea unor specializări
De altfel, pot fi cazuri de eliminare a unor clase de a noua la un anumit liceu pe specializări care nu se mai găsesc la altele cât de cât aproape de casa elevului care vrea să aplice pentru specializarea respectivă.
Vișoianu dă exemplu Liceul Tehnologic „Vasile Juncu” din localitatea Miniș, județul Arad. La Bacul de anul trecut, din doi candidați, nu a promovat niciunul examenul. Liceul are și o clasă de seral, și două profile: servicii și resurse naturale și protecția mediului. Conform noii metodologii, liceul nu va mai avea clase de a noua anul următor, iar specializările pe care le are „Vasile Juncu” nu se găsesc în oferta educațională a unităților de învățământ din Lipova, localitatea cea mai apropiată de Miniș - 11 kilometri. Până în municipiul Arad sunt aproape 15 kilometri.
Desființarea claselor de liceu și a unor specializări școlare poate duce, în timp, nu doar la desființarea completă a unității de învățământ, ci și la un risc mai mare de abandon școlar, avertizează președinta Coaliției pentru Educație. Naveta, lipsa unor specializări îi vor face pe copii să renunțe.
Iar în ecuația asta intră și statutul socio-economic: mersul la școală intră în concurență cu imaginea de forță de muncă pentru familiile copiilor.
„Pentru un copil din mediu vulnerabil sau cu statut socio-economic slab trebuie să existe o stimulare financiară, ca familia să priceapă că elevul nu doar că va învăța ceva care să-i folosească, dar asta vine și cu un venit”, explică Vișoianu.
Abandonul școlar general, adică al celor care nu termină studiile obligatorii, este de 15%, potrivit Eurostat. Procentul plasează România pe primul loc în Europa la acest capitol. Principala cauză a abandonului, o arată studiile, este sărăcia. Rata de tranziție, adică raportul dintre numărul elevilor înscriși la începutul clasei a VIII-a și numărul celor înscriși la începutul clasei a IX-a, a fost, în ultimul deceniu, undeva la 95%, potrivit raportului privind starea învățământului. E un procent bun, dar e în scădere, ceea ce înseamnă că tot mai puțini copii își continuă studiile, au explicat mai mulți specialiști consultați de Școala 9, în analiza despre „dispariția” pe drumul școlar al elevilor.
Scopul cu această măsură, crede specialista, este mai degrabă de a conserva catedrele profesorilor, „obiectivul nu e neapărat raționalizat, e doar instinctul de supraviețuire”. Pentru că în orașe sunt, de obicei, sediile inspectoratelor școlare, inspectorii au și ei catedre în același oraș, deci vor tinde să păstreze același număr de clase în reședința de județ. Locurile spre care profesorii trebuie să facă naveta pare că nu au același nivel de importanță, rezumă Vișoianu.
„Elevii din liceele tehnologice ar trebui să fie vedetele sistemului”
Tot la liceul din Miniș, anul trecut nu au fost absolvenți care să fi luat Bacul, cu doi ani înainte, a fost un promovat. Asta nu înseamnă că anul viitor nu vor avea mai mulți promovați. „Atunci va exista o gaură și destabilizezi cu totul sistemul de educație, catedrele profesorilor, elevii”, spune Vișoianu.
Din punctul său de vedere, dacă tot se dorea această măsură, ar fi trebuit măcar amânată până la reorganizarea liceelor tehnologice și a învățământului dual, din 2025-2026.
Daniela Vișoianu crede că elevii din liceele tehnologice ar trebui să fie vedetele sistemului de educație. „Sunt copii cărora li se cere învățare teoretică și învățare practică, mai mult decât la școala profesională. Și susțin și examenul de bacalaureat, la același set de discipline. Chiar dacă parte dintre subiecte sunt mai «ușoare», faptul că au la final o calificare de nivel 4, face parcursul lor mai greu decât al oricărui liceean de la teoretic”, spune ea.
În 2022, 42 de licee nu au avut niciun elev promovat. 60% dintre ele au avut mai puțin de cinci candidați care au dat examenul. La acea vreme, Șerban Iosifescu, fostul președinte al agenției care acreditează școlile din subordinea Ministerului Educației, a analizat motivele pentru care liceele ajung cu 0 promovare la Bac, după cum a scris Libertatea. El a vorbit despre mediile cu care au intrat elevii în primul rând, fără să aibă suficiente cunoștințe acumulate din gimnaziu și din ciclul primar, dar și despre profesorii care le predau.
Iosifescu a comparat atunci liceele cu medii mari și cele puse an de an la panoul rușinii, din coada clasamentului. La primele, „se predă la un nivel foarte ridicat, cu multă teorie, cu instrumente (aplicații și echipamente) sofisticate, cu promovarea competiției între elevi, pentru că profesorul de la clasă știe că elevii au calități personale, competențe și capacitatea de a învăța, familie care îi sprijină, meditatori cât cuprinde”. În cazul celorlalte, a venit cu un exemplu: „Cel din Pomârla: 10% dintre elevi sunt corigenți sau repetenți, 10% cu CES (cerințe educaționale speciale), jumătate dintre elevi sunt din diverse categorii defavorizate, nivelul mediu de educație a părinților fiind de aproape 11 ani etc. Ar merge, oare, același stil de predare, «de înalt nivel»?”, s-a întrebat Iosifescu.
Foto: Dumitru Angelescu
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
