Prima școală din România care a redus concentrația radonului, un gaz toxic responsabil pentru o boală gravă: „Putem să facem o analogie cu fumatul”

Specialiștii în radon ai Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB Cluj), printre ei, Bety Burghele și Alexandra Dinu, au desfășurat, în 2019, primul studiu de screening în școli finanțat de o primărie, în Români. Primăria din Cluj a susținut măsurătorile nivelului de radon în 95% din instituțiile preuniversitare publice ale orașului. Acest gaz este corelat de mai multe studii cu cancerul pulmonar. 

Detectorii de radon, cât niște cutiuțe de pastile, au stat în fiecare școală cam 90 de zile, în sălile de la parter, cele mai afectate de acest gaz radioactiv. ,,Concentrațiile scad odată cu etajul, pentru că se diluează, dar nu e universal valabil”, explică cercetătoarea Bety Burghele. 

După ce au obținut rezultatele, au făcut și o listă cu cele mai expuse licee și școli. Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu” era primul dintre cele 150 de instituții, avea concentrația cea mai mare de radon, mai spune Bety Burghele, coordonatoarea lucrărilor de remediere de la această școală.

Întâmplarea a făcut ca liceul să fie și pe o listă care aducea vești mai bune, și anume reabilitarea cu bani europeni – clădirea fusese ridicată prin 1960. Așa că firma care a montat soluțiile tehnice ca să remedieze problema și care lucrează îndeaproape cu cercetătorii din Cluj a avut acces inclusiv la fundația clădirii, important în acest caz. Dar nu toate lucrările de remediere sunt așa complexe. 

Cum a scăpat școala de radon

Măsurătorile de la Liceul ,,Onisifor Ghibu”, cu scurt timp înainte de implementarea soluțiilor, au avut loc între septembrie și decembrie 2021. Există un motiv: iarna concentrația de radon e mai mare, pentru că temperatura e mai ridicată în interior. ,,Se face o diferență de presiune între interiorul clădirii și sol”, mai explică Bety Burghele. ,,Clădirea trage aer de unde poate”. Aer cu radon care circulă prin fisurile din placa de beton și din podele. 

Bety Burghele, cercetătoare

Aici, concentrația era de 1667 Bq (Becquerel, care măsoară radioactivitatea) pe metru cub, depășea de cinci ori recomandarea Comisiei Europene, de maximum 300 Bq pe metru cub. 300 înseamnă oricum mult, și anume echivalentul a 150 de radiografii pulmonare, aproximează specialiștii universității clujene. 

După remediere, cercetătorii au măsurat din nou nivelul radonului: de la 1667 Bq pe metru cub scăzuse la 37. Adică de 45 de ori mai puțin decât anterior și de aproape zece ori mai puțin decât limita admisă.   

Ce implică de fapt sistemul de remediere? ,,Facem un strat de vid între sol și clădire, băgăm conducte în clădire și cu un ventilator tragem aerul”, spune Bety Burghele. E important și ca placa de beton a clădirii să nu aibă crăpături pe unde să treacă radonul. 

Aceste lucrări pot dura câteva ore sau câteva luni, ca la acest liceu, căci au așteptat să se finalizeze reabilitarea. ,,Vrem să fim un model pentru alte școli nu doar datorită proiectului cu radonul, ci prin toate activitățile”, spune Monica Bereș, directoarea liceului.   

,,Mai bine să prevenim”

În ce privește mortalitatea prin cancer la plămâni în Uniunea Europeană, în 2020 România era plasată imediat după media europeană, cu 95 de cazuri la 100.000 de locuitori în rândul bărbaților și 24 în cel al femeilor. 

De-a lungul anilor, s-au desfășurat studii care arată că expunerea la radon poate cauza cancer pulmonar. ,,Radonul este a doua cauză de cancer pulmonar, după fumat”, precizează o cercetare recentă. Iar pe copii îi afectează și mai puternic, din moment ce ei abia se dezvoltă.

,,Am mai identificat un risc”, subliniază Alexandra Dinu, managerul laboratorului care face măsurătorile și propune soluțiile tehnice, din cadrul UBB Cluj. De asta, consideră că e necesar să se ia măsuri din timp. 

Alexandra Dinu, coordonatoarea laboratorului LiRaCC Radon al UBB Cluj

Acest gaz format în mod natural nu are miros sau culoare și nu îți poți da seama dacă există într-o încăpere, iar în școli elevii, profesorii și ceilalți angajați ar putea să-l inhaleze ore în șir fără să știe. 

,,Putem să facem și o analogie cu fumatul. Dacă eu fumez două țigări pe zi și altul 20, pot la fel de bine să dezvolt cancer pulmonar, dacă organismul decide asta. Și cel care fumează 20, nu”, explică Bety Burghele. ,,Mai bine să prevenim”. 

Ministerul Sănătății nu are un punct de vedere 

Pentru ca în toate școlile din țară și în alte clădiri publice să se măsoare nivelul radonului și ulterior să se rezolve problemele, inițiativa ar trebui să vină de la Guvern, spune Alexandra Dinu. 

,,În 2018, Ministerul Sănătății trebuia să înceapă o campanie națională de informare cu privire la radon”, amintește aceasta. Încă nu avem o astfel de campanie. Legea nr. 63/2018 arată că printre atribuțiile acestui minister se numără elaborarea unor ,,materiale de informare, educare şi comunicare cu privire la riscurile pentru sănătate din cauza expunerii la radon”. 

Școala 9 a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Sănătății, care ne-a îndrumat spre Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), instituție subordonată, cu precizarea că ea ,,gestionează domeniul”. Nici INSP și nici Ministerul Educației, pe care de asemenea l-am contactat, nu ne-au răspuns până la publicarea acestui articol. 

UPDATE

Institutul Național de Sănătate Publică a transmis următorul răspuns: ,,Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind un agent de mediu cancerigen. (...) Institutul Național de Sănătate Publică a demarat de anul trecut un proiect pilot prin care sunt măsurate concentrațiile de radon într-un număr de instituții publice din țară.”

Foto principală: Arhiva Bety Burghele