În fiecare an, în jur de 4000 de elevi români sunt admiși la universități de peste hotare. În anul universitar 2017-2018, erau 128.000 de studenți în anul întâi în România. Asta înseamnă că pleacă peste hotare la studii doar puțin peste 3% dintre absolvenții de liceu. Alexia, Cristian și Mihnea cred că procentul ar crește dacă elevii români ar fi mai informați. Au făcut un studiu de piață detaliat ca să vadă cine le-ar putea deveni clienți.
„70% dintre persoanele care promovează Bac-ul promovează cu medii peste 8 și asta înseamnă că avem piața cu cel mai mare potențial. O persoană care ia peste 8 la Bac poate să învețe la universități din afară”, crede Mihnea, director de dezvoltare la Let’s Uni.
„Am mers la consultanța educațională de pe piață, ne-am interesat și am observat că într-adevăr dacă vrei să studiezi în străinătate, mulți spun că e mult de făcut, e extrem de greu, că nu prea se găsesc burse. În plus, consultanța educațională actuală de pe piață este extrem de constisitoare, vorbim de diferențe de preț de zece ori mai mari în comparație cu ce avem noi”, intră în discuție Cristi, ca un „vânzător” adevărat. El este CEO-ul companiei lor.
Descoperă, ia consultații, aplică
Platforma letsuni.biz are trei componente. Una e Discover, cu informații generale despre universități din șase țări (SUA, Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța și Olanda), dar au în plan să extindă lista la 20 în următoarea perioadă. „Am efectuat un studiu de piață și mulți spun că site-urile de universități sunt destul de complicate, sunt extrem de multe pagini greu de navigat pentru că nu sunt făcute doar de admitere, au o groază de alte funcții”, spune Cristi.
Apoi, au secțiunea de Booking, prin care poți să îți rezervi întâlniri cu o serie de consultanți, studenți de la universitățile sau din țara care te interesează. „Ei sunt acum acolo, sunt în trend cu schimbările, cu toate modificările. Se pot întâlni de câte ori vrei cu tine la consultații individuale, cu ajutor personalizat, sau în consultații de grup”, completează Cristi.
Și ultima funcție a site-ului este de Apply, adică realizarea aplicațiilor. Îți oferă un calendar cu toate termenele pe care trebuie să le respecți și feedback pe eseul pe care majoritatea universităților de top îl cer. „Pentru că de multe ori elevii, când aplică, tind să adauge clișee. Ei bine, consultanții noștri știu ce trebuie fiindcă au trecut prin asta”, mai spune Cristi. Au pachete de membru cu prețuri între 10 și 20 de euro lunar la care se pot adăuga servicii suplimentare, la cerere.
Abilități de antreprenor, din școală și din activitățile extrașcolare
„Let’s uni” s-a născut la ora de educație antreprenorială. Au aflat că Junior Achivement România organizează un concurs la finalul căruia vor putea avea firma lor. Acum Let’s Uni este o companie pilot Junior Achievement, dar își vor înființa una cu ajutorul unui membru al familiei care este major. În România, trebuie să ai peste 18 ani pentru a deveni asociat într-un SRL. Dar ideea de a fi patron îi tentează pe mulți. Sunt 3035 de firme românești cu asociați sau acționari persoane sub 20 de ani.
Cei trei antreprenori spun că deschiderea profesorilor de la liceul „Coșbuc” le-a deschis lumea, i-a făcut mai curajoși să încerce, să iasă din zona de confort. A contat mult și ce au făcut extra. „Unele deprinderi sunt de la școală, dar sunt și skill-uri dezvoltate fiind implicați în proiecte extracurriculare. Ce pot spune despre antreprenoriat e că atunci când ieși din zona de confort se întâmplă lucruri uau!”, e de părere Cristi.
După Brexit, taxele în Marea Britanie s-au triplat pentru europeni
Cu siguranță experiența lor de acum le va oferi un avantaj la înscrierea la facultate. Toți trei vor să plece peste hotare, Alexia și Cristi în SUA, să studieze managementul afacerilor, iar Mihnea s-a oprit la Cambridge, pentru computer science. În munca lor de documentare pentru firmă, au aflat și cum va fi experiența lor. Iar lucrurile deja s-au schimbat în anul pandemiei în anumite țări.
Din cauza Brexit, de exemplu, să studiezi în Marea Britanie a devenit aproape prohibitiv. „Până anul trecut eram convins că o să mă coste undeva la 9-10 mii de lire pe an, care este o sumă să zicem cât de cât rezonabilă, dar acum cu Brexit-ul suntem considerați studenți internaționali și sumele au sărit undeva la 33 de mii de lire pe an, adică de trei ori mai mult”, explică Mihnea. Speră că până termină el liceul, Marea Britanie să-și rezolve problemele birocratice post-Brexit și să facă un sistem de burse rezonabil.
Cei trei au observat că ieșirea Marii Britanii din UE a ridicat mingea la fileul altor țări. „De exemplu, la Sciences Po în Franța au crescut aplicațiile undeva la 20 de mii. Cei din țările europene se gândesc că poate nu-și mai permit să studieze în Anglia, dar se pot duce în altă parte în Europa. Olanda, Danemarca”, spune Cristi.
Admitere doar pe bază de eseu în State
Și SUA are schimbări la admitere. „Nu mai este obligatoriu Bac-ul american, SATs sau ACTs, care era un examen standardizat pe care atât americanii cât și studenții care voiau să studieze în SUA trebuiau să-l dea. Cum sunt la noi mediile, ei au un maximum de 1600 de puncte și fiecare avea propria cerință pentru a intra. Fac admiterea pe bază de eseu”, spune Cristi. Din punctul lui de vedere, asta face admiterea chiar mai dificilă.
La o universitate din State de top aplică în jur de 30-35 de mii de persoane anual, un număr extrem de mare. Pentru a se diferenția prin eseu, povestea persoanei contează. Asta e o mare schimbare în SUA.
Chiar și-așa, ei cred că tot mai mulți vor alege universități din afara granițelor. Au avut și ei ocazia să viziteze campusuri din afară, să meargă la licee de acolo, și au rămas impresionați. „Profesorii sunt mult mai atenți cu fiecare elev. Se concentrează exact pe ce are nevoie fiecare, lucru care la noi în România, cel puțin la școlile de stat, nu se întâmplă. Suntem o clasă numeroasă și cu toții suntem luați la comun, nu se pot concentra profesorii pe problemele noastre punctuale”, spune Alexia.
Mihnea este îndrăgostit de cultura britanică și i-a plăcut că școala în Anglia este o experiență în sine. „Când am fost în Londra, am vizitat muzeul lor de științe într-o zi din timpul săptămânii și am văzut acolo mai multe clase de elevi care își țineau efectiv ora de istorie în muzeu. N-a fost un caz izolat, am văzut asta și la Observatorul din Greenwich, și la muzeul lor de istorie, e o practică comună la ei să iasă să țină ore practice”, povestește Mihnea.
Pentru Cristi, să studieze în afară e o garanție a succesului. „Dacă plec în străinătate nu există dubiu: muncesc mult și sunt recompensat pe măsură. Că sunt din România, că sunt din Moldova, că sunt din Bulgaria, dacă sunt suficient de bun, sunt admis și pe urmă am certitudinea că și mai departe o să am succes. Asta e siguranța pe care eu o vreau.”
