Din om de resurse umane a ajuns să lucreze cu oameni pentru care fiecare resursă este drămuită. Raluca Băilă a plecat în ianuarie în aventura vieții ei, în Arusha, Tanzania. Nu pentru plajele infinite de cristal și nici pentru safari. Raluca a lăsat Galațiul pentru a face voluntariat într-o școală săracă, de la peste 5 mii de kilometri distanță. Cu experiență zero la catedră și fără vreun manual sau programă școlară, românca a trebuit să învețe repede cum să-i țină ocupați pe cei 30 de copii din clasa ei. Nu au decât câteva caiete și carioci și se bucură că primesc o jumătate de cană de cereale cu lapte pe zi. Reușesc să se bucure de copilărie în ciuda sărăciei, fiindcă oricum asta e realitatea generală: în Tanzania, 68% din populație trăiește cu 1,25 dolari pe zi, adică în jur de 5 lei.
Nouă adolescenți cinefili au participat în weekend la un workshop dedicat jurnalismului de film de la EducaTIFF, program din cadrul festivalului ce are loc zilele acestea la Cluj. Au fost trei ore în care au învățat de la profesorul Alexandru Ciocan ce să urmărească în filme, cum să se raporteze la ceea ce văd și, în final, cum să livreze o informație trecută prin filtrul critic. Școala 9 a vorbit cu adolescenții despre filmele în care aceștia evadează din realitatea uneori dificilă și cum i-a ajutat cinematografia să treacă peste izolarea din pandemie și grijile apărute odată cu greva din educație.
În fiecare vineri din martie, Andreea Cristea, 18 ani, ne spune, pe capitole, o poveste mai mare despre ce înseamnă să fii licean. Aceasta e prima parte.