Câți tineri își aleg în timpul facultății să urmeze un modul psihopedagogic? Am întrebat cinci mari universități din țară asta. Fruntașă este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași unde aproape 40% iau în calcul și o carieră didactică. Am vrut să știm și care sunt motivațiile studenților.
Alexandra Muscalu, profesoară de engleză în două localități din Ilfov, s-a încăpățânat să le arate copiilor cât de folositoare poate fi o limbă străină. După un an la catedră a realizat, cu ajutorul colegilor, o sală de lectură modernă care a dus și la scăderea abandonului școlar. Asta pe lângă vizitele acasă și întâlnirile regulate cu părinții. „E nevoie de a schimba școala într-un mediu prietenos, un mediu în care să nu existe teama de exprimare”, crede tânăra profesoară.
Două limbi străine, puține competențe digitale, cel puțin șașe materii fără vreo legătură între ele, un amestec forțat între științele tari și cele umaniste, fără vreo noimă, o singură probă de evaluare specifică profilului ales la liceu, la care elevii pot da cu ușurință ,,skip”: așa arată Bacalaureatul cu de toate prevăzut în noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în prezent în consultare publică.