Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
De unde vin banii de la bancomat și câți au voie părinții să scoată? Cum poți să cumperi ceva de pe internet? Ce poți să faci din banii de alocație, cât cheltuiești, cât investești? Care-i diferența între credit și debit? Copiii între 6 și 10 ani pot să afle răspunsurile la aceste întrebări jucându-se Investory pe telefonul mobil. Aplicația, câștigătoare în cadrul competiției pentru start-up-uri Innovators for Children, a fost realizată de o echipă de antreprenori clujeni care și-au dat seama, acum doi ani, că românii stau foarte prost la gestionarea bugetului familiei. O arată și studiile: doar 22% dintre adulți spun că au cunoștințe financiare, și asta ne plasează pe ultimul loc în UE.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
