La un liceu de arte din Milano, Italia, elevii au la dispoziție două băi neutre. „Unicornul” a luat locul simbolurilor care direcționează în mod normal liceeni către toaleta pentru „fete” și cea pentru „băieți”. Pentru tinerii care nu se identifică cu un gen sau altul, inițiativa a fost bine primită. „Era și timpul, răspunde nevoilor noastre”, spun ei. Pe de altă parte, există și protestatari. „Nu e igienic”, argumentează ceilalți.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.
Răzvan Bădău, profesor de educație socială, și-a încurajat elevii să trimită la primăria comunei lor o sesizare despre poluarea râului din zonă. Își dorește să-i învețe să fie prezenți în viața comunității și să aibă inițiative. 3% dintre elevii lui au abandonat școala și nici după ce i-a vizitat acasă n-a reușit să-i întoarcă din drum. Atunci și-a dat seama ce poate și ce nu poate schimba într-o școală, mai ales în primul an la catedră. Predă în județul Ilfov, cu cele mai slabe rezultate la Bac în 2021, iar problemele sunt complexe. Dar când trage linie, observă mai degrabă ce-a obținut până acum: are elevi mai puțin anxioși, mai încrezători și care vin de plăcere la ore. I-a adus aici și pentru că a jucat fotbal cu ei după cursuri și s-au întâlnit în vacanțe.