
Alexandra este studentă la filozofie, politică și economie la Universitatea Warwick, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism lucrând la investigații și știri pentru ziarul facultății, The Boar. A colaborat și cu Libertatea și este factchecker la Factual, căutând ca articolele ei să stârnească discuții în spațiul public.

Știm că după o vacanță binemeritată, cu cozonac și salată de boef, este mai greu să reveniți la manualele școlare, exerciții și eseuri. Dar Bacul se apropie, așa că noi continuăm cu planurile de învățare pentru examene. Astăzi, profesoara Gabriela Nedelcu vă ajută să mai puneți câteva piese în puzzle-ul istoriei de Bac: Evul Mediu, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, autonomiile locale.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Profesorii ruși au primit o serie de recomandări și chiar un ghid despre cum ar trebui să le vorbească elevilor despre sancțiuni internaționale primite după invazia Ucrainei. Cursul are tema „Sancțiunile anti-ruse și impactul lor în economia națională” și va fi predat la gimnaziu și liceu. Profesorii trebuie să le dea citate din Vladimir Putin și să le spună doar despre impactul pozitiv al penalizărilor. Economiștii ruși consultați de ziar au găsit mai multe greșeli în datele manualului și spun că elevii vor simți oricum pe pielea lor sancțiunile, când familiile lor vor rămâne fără bani.