
Alexandra este studentă la filozofie, politică și economie la Universitatea Warwick, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism lucrând la investigații și știri pentru ziarul facultății, The Boar. A colaborat și cu Libertatea și este factchecker la Factual, căutând ca articolele ei să stârnească discuții în spațiul public.

Campania de vaccinare anti-COVID-19 a scos la iveală neîncrederea românilor în vaccin, dar și în autoritățile medicale. Aceasta nu a apărut însă odată cu virusul din China. Avem un istoric al suspiciunii în ceea ce privește vaccinarea, fie că e vorba de cea antirujeolică, antigripală sau anti-HPV. Despre lecțiile neînvățate ale vaccinării, având ca exemplu prima campanie anti-HPV începută în școli, am vorbit cu medicul de familie Gindrovel Dumitra și cu medicul de familie cu activitate pediatrică Egri Eduard.
Un studiu din Ohio la care au participat peste 400 copii de grădiniță arată că un sfert dintre ei nu sunt implicați în nicio activitate extrașcolară. Strâns legate de această neimplicare a celor mici în activități precum sportul, muzica, dansul sau pictura sunt aspectele ce țin de familie, inclusiv educația și etnia părinților.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.