
Alexandra este studentă la filozofie, politică și economie la Universitatea Warwick, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism lucrând la investigații și știri pentru ziarul facultății, The Boar. A colaborat și cu Libertatea și este factchecker la Factual, căutând ca articolele ei să stârnească discuții în spațiul public.

„Greu de înscris” ar putea fi numele unui film care are protagonistă o familie din București în lupta sa cu înscrierea la grădiniță. Copiii ei îndeplineau patru din cele șapte criterii cerute, dar nu au reușit să găsească loc la cinci grădinițe din apropierea casei. Unul dintre criteriile pe care le îndeplineau a fost certificatul de handicap pentru întârziere cognitivă. La a șasea grădiniță au scos certificatul din dosar și au intrat pe loc. Nicoleta Orlea, de la Autism Voice vorbește despre rezistența sistemului față de incluziunea copiilor atipici. Un motiv este lipsa resurselor și pregătirii cadrelor didactice ca să facă față unor astfel de cazuri.
În toamna anului trecut, profesoara de engleză Teodora Trișcă punea public întrebarea: „Vrei să predai o lună la țară?”. Practic, voia să organizeze rezidențe educaționale în Lechința, Bistrița-Năsăud, un sat cu dealuri verzi și poezie, dar cu puține oportunități de activități extrașcolare pentru elevi. Nebunia de a atrage orășeni să lucreze cu copiii de la țară i-a ieșit. A avut loc deja sesiunea de teatru și de aikido și urmează tabăra de informatică.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.