
Alexandra este studentă la filozofie, politică și economie la Universitatea Warwick, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism lucrând la investigații și știri pentru ziarul facultății, The Boar. A colaborat și cu Libertatea și este factchecker la Factual, căutând ca articolele ei să stârnească discuții în spațiul public.

În anul 2000, o mică țară nordică lăsa cu gura căscată o lume întreagă cu rezultatele elevilor săi la mate. Finlanda a devenit o senzație globală, loc de pelerinaj educațional. Deși rezultatele elevilor săi la PISA au mai dat înapoi, rămâne întrebarea: ce fac finlandezii în școlile lor așa bine? Am discutat despre asta cu Ari Pokka, creator de politici publice în educație și director la cea mai mare școală gimnazială din Finlanda.
În cel puțin 25 de județe zeci sau sute de copii și părinți au apelat de la începutul anului la liniile telefonice, asigurate de inspectoratele școlare, pentru a cere ajutor în legătură cu gestionarea emoțiilor. Potrivit datelor solicitate de Școala 9, cele mai frecvente probleme raportate de familii au fost despre cyberbullying, singurătatea copiilor și anxietatea lor în privința infectării sau a lipsei de acces la școala online.
La numai 19 ani, Julieta Martínez călătorește în toată lumea ca să țină discursuri despre cum educația fetelor poate să ajute la rezolvarea crizei climatice. După 17 ore pe drum, din Chile, adolescenta a ajuns și pe o scenă din București, la Climate Change Summit. Iar anul trecut a fost invitată la un dialog cu Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA. Julieta e fondatoarea platformei Tremendas, care le dă voce adolescentelor din 18 țări din America de Sud și Caraibe. S-a hotărât să promoveze educația fetelor în contextul schimbărilor climatice, după ce a văzut cât de afectată e Patagonia, regiune administrată de Chile și Argentina, unde locuiesc bunicii ei.