
Alexandra este studentă la filozofie, politică și economie la Universitatea Warwick, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism lucrând la investigații și știri pentru ziarul facultății, The Boar. A colaborat și cu Libertatea și este factchecker la Factual, căutând ca articolele ei să stârnească discuții în spațiul public.

Provocarea educației asistată de unelte puternice, bazate pe un volum mare de informație, ca agenții de inteligență artificială este că știu prea multe. În acest ultim episod al experimentului nostru, recapitulăm și învățăm matematică. Apoi, particularitățile celor trei agenți ne îndeamnă la câteva concluzii.
Profesorii ruși au primit o serie de recomandări și chiar un ghid despre cum ar trebui să le vorbească elevilor despre sancțiuni internaționale primite după invazia Ucrainei. Cursul are tema „Sancțiunile anti-ruse și impactul lor în economia națională” și va fi predat la gimnaziu și liceu. Profesorii trebuie să le dea citate din Vladimir Putin și să le spună doar despre impactul pozitiv al penalizărilor. Economiștii ruși consultați de ziar au găsit mai multe greșeli în datele manualului și spun că elevii vor simți oricum pe pielea lor sancțiunile, când familiile lor vor rămâne fără bani.
Ce pot face guvernele lumii ca să nu mai copieze atât de mulți elevi și studenți? Să le mai dea o șansă, cred la unison experții internaționali care au participat la conferința Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică cu tema „AI și copiat”. Cu cât un examen este mai important și depinde de el viitorul tânărului, cu cât simte că are mai puține șanse de reușită față de un alt elev care a făcut meditații, cu atât tentația de a copia va fi mai mare, spun cercetările internaționale. În România, Bacul se poate da de mai multe ori, dar doar 20% din generațiile anterioare mai încearcă. Acum, o inițiativă legislativă vrea să le permită elevilor care l-au promovat să-și poată crește și nota.