„De la Ineu, drumul de țară o ia printre păduri și peste țarini lăsând la dreapta și la stânga satele așezate prin colțurile văilor”, spune romanul, adesea citat, al scriitorului român Ioan Slavici. La zece minute de hanul cu același nume, Moara cu Noroc, ascuns în spatele ruinelor cetății în restaurare de la Ineu, se află Liceul Tehnologic „Sava Brancovici”.
Școala primește aproape 800 de elevi zilnic și este specializată în învățământul inclusiv și profesional, „copiilor și adulților, cu deficiențe sau nu”. Potrivit directorului adjunct, Teodor Miclauș, elevii provin din mai multe sate din apropiere, alcătuind o adevărată tapiserie de povești. Elevii din familii de magnați agricoli studiază alături de copii care adorm în fiecare seară în orfelinat.
Ce este PNRAS
Când Guvernul României a plasat „Sava Brancovici” pe o listă de 1.726 de școli cu risc mediu sau ridicat de părăsire timpurie a școlii, conducerea nu anticipa schimbări drastice în rata abandonului. Parte a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Programul național de reducere a părăsirii timpurii a școlii (PNRAS) a acordat solicitanților eligibili sute de mii de euro sub formă de granturi nerambursabile menite să reducă problema care afectează școlile din România de zeci de ani.
Programul PNRAS urmărește linia proiectului „România Educată” și este finanțat cu 543 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plan al Uniunii Europene care oferă finanțări pentru revenirea economică după pandemia Covid-19. Instituțiile de învățământ gimnaziale eligibile au beneficiat de o finanțare de maximum 200.000 de euro, în funcție de numărul de elevi înmatriculați și de gradul de marginalizare a școlii. Din totalul de 3.235 de școli eligibile, un număr estimat de 2.500 vor primi grantul, în două runde, adică 77% dintre ele.
Abandonul școlar în România
Rata de părăsire timpurie a școlii este o măsură la nivelul UE definită prin numărul de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu au absolvit mai mult de învățământul secundar inferior și care nu au urmat nicio formă de educație sau formare profesională în cursul celor patru săptămâni care au precedat studiul.
Și studiile arată că excluziunea socială care rezultă este o problemă atât la nivel individual, cât și la nivel de societate. „Nu avem cum să discutăm despre abandon școlar fără sărăcie socială”, a spus George Roman, director de programe la Salvați Copiii.
Conform datelor publicate de Eurostat, peste 34% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială, cea mai mare cifră din Europa. Cercetările conduse de Salvați Copiii au descoperit 286.000 de copii de 16-17 ani aflați în afara sistemului de învățământ în 2020, iar acum estimează că cifra a urcat peste 300.000.
În 2022, România avea cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE, de 15,6%, aproape dublu față de media europeană de 9,6%. O treime dintre aceștia - 5,8% - erau angajați în 2022, în timp ce ceilalți 9,8% erau înregistrați ca șomeri conform datelor Eurostat. Cel mai ridicat procent din UE.
Lupta unei școli cu abandonul: lasă școala ca să lucreze
Cum se văd statisticile mari la firul ierbii: județul Arad, unde se află Liceul Tehnologic „Sava Brancovici”, avea în 2020 a patra cea mai mare rată de abandon școlar din România, definit ca elevii care au ieșit de mai mult de 2 ani din învățământul obligatoriu. Județul s-a regăsit pe locul 4 atât la învățământul primar, cu 2,3%, cât și la ciclul gimnazial, cu 2,4%.
Școala se luptă de aproape 30 de ani cu rata de abandon școlar în creștere galopantă, cu ajutorul unor programe finanțate de guvern.
Foto: Teodor Miclauș, directorul Liceul Tehnologic „Sava Brancovici”
„La învățământul special, abandonul este foarte scăzut, în ultimii 10 ani școlari media fiind sub 3%. Au fost ani fără abandon, și ani în care am avut un caz sau două. La învățământul liceal abandonează în medie 10 elevi pe an școlar, o medie de aproximativ 5%. Abandonul mai ridicat este la învățământul tehnologic profesional. Elevii sunt înscriși în clasa a IX-a automat, pe baza repartiției de la examenul de capacitate, cu rezultate foarte slabe. Abandonul se ridică la o medie de 7% pe an, în jur de 15 elevi abandonând în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a”, a spus Teodor Miclauș, directorul adjunct.
Aceștia sunt și elevii cei mai vulnerabili: „Mulți dintre ei sunt constrânși de situația materială precară a familiei, abandonează școala pentru a se putea angaja. O parte dintre ei emigrează cu familia sau individual. La învățământul cu profil sportiv, abandonul este zero.”
Cine sunt elevii care au plecat
Poveștile despre prosperitatea celor care părăsesc școala au ecou în sălile de clasă.
„Sunt foarte bine acum, lucrează în străinătate, o duc mult mai bine decât alții care au rămas”, a spus un elev de clasa a 12-a despre prietenul său care a părăsit școala în clasa a 7-a, la 13 ani. Cei mai mulți dintre cunoscuții săi lucrează în comerț sau în construcții în străinătate cu doar 4 sau 5 ani de educație la activ. Despre ei se vorbește cu admirație, ca și cum ar fi descoperit un secret pe care copiii încă pe băncile școlii au fost prea obedienți ca să și-l imagineze.
Realitatea este mult mai sumbră. Teodor Miclauș are sarcina de a-i reintegra pe cei care regretă că au plecat. Programul guvernamental „A doua șansă” finanțează educația pentru adulții care se întorc. „Cel mai vârstnic elev al nostru avea 70 de ani”, a spus el, după ce a explicat că mulți oameni în jurul vârstei de 25 de ani se întorc la educația formală, regretând că au plecat vreodată. Este evident că este preferabil să-i convingi pe elevi să rămână decât să ai încredere că se vor întoarce vreodată.
„Aceasta este doar o soluție temporară”
O inițiativă care a avut succes în motivarea elevilor să rămână la școală a fost programul „Masa Caldă”, care a oferit elevilor defavorizați o masă gratuită pe zi. „Pentru mulți copii, aceasta este singura masă pe care o au în acea zi”, a spus directorul unei școli gimnaziale din apropiere. „Copiii sunt motivați de masă”, a spus Miclauș, care susține că statul ar trebui să extindă acest program la nivel național. În prezent, doar aproximativ 350 de școli din România oferă această masă și nu există o inițiativă mai amplă.
Școala a accesat aproximativ 100.000 de euro pentru a derula programul PNRAS pe o durată de 3 ani. Banii sunt destinați implementării inițiativei MATE. Această inițiativă este menită să identifice elevii aflați în situație de risc prin indicatori precum note scăzute, inadaptare comportamentală sau corijența unuia sau a doi ani.
„Aceasta este doar o soluție temporară”, spune un director de la o școală din apropiere. „Chiar dacă această generație de elevi nu abandonează timpuriu școala, cine poate spune același lucru despre copiii care vor începe școala după ce programul se va încheia?”. Investițiile permanente sunt de preferat în locul programelor temporare, „copiii se simt mult mai bine îngrijiți”, atunci când școala lor construiește o nouă sală de informatică sau un teren de sport. Acest lucru, la rândul său, le arată că merită să vină la școală.
Eforturile profesorilor de a convinge elevii să rămână
„Când vin la școală, primul lucru pe care îl fac este să mă uit la mâinile lor”, a spus Miclauș. Copiii sunt forțați să părăsească școala mai devreme din obligație familială, fie pentru a menține gospodăria, fie pentru a pleca la muncă în străinătate cu părinții lor. Deși nu există cifre oficiale cu privire la numărul românilor care trăiesc și lucrează în străinătate, estimările ajung la 6 milioane de persoane.
Profesorul de Geografie de la „Sava Brancovici”, printre preferații elevilor, și-a afirmat dezamăgirea față de lipsa de implicare a autorităților locale. Cei 10 ani obligatorii de educație formală nu sunt impuși în realitate, iar profesorii își asumă singuri să creeze legături cu elevii lor. „Este totuși o povară emoțională destul de mare”, a spus profesorul. Înainte de inițiativa „Masa caldă”, personalul obișnuia să plătească din propriul buzunar pentru mesele elevilor.
Cei care au rămas
Munca este constanță în gândul fiecărui elev, dar nu toți părăsesc școala din această cauză. Sprijinul familiei este un factor pe care l-am observat. Trei elevi cu care am vorbit cu o săptămână înainte de absolvire și-au împărtășit motivele pentru a rămâne în bancă. Unul dintre ei mi-a spus poveștile unor oameni care au părăsit școala pentru a lucra în străinătate. El vrea să rămână la școală datorită tatălui său. „Vrea să fac 12 clase, poate să iau și Bacul, că mă duce capul.”
Un altul spune că are „planuri mari”, vrea să meargă la universitate pentru a studia sportul și a deveni profesor. Cel de-al treilea se laudă că ar fi putut merge la Colegiul Teoretic „Mihai Viteazul” din vecinătate pentru a studia matematica, dar a ales să studieze la „Sava Brancovici” în schimb, „pentru un loc de muncă”. „Se învață aceleași opere, în aceleași bănci au învățat până și străbunicii mei, ceea ce se învață în școli nu te pregătește pentru viață”, a spus el. După absolvire îl așteaptă un loc de muncă în Olanda cu unchiul lui, la 26 de euro pe oră, despre care prietenii lui spun că „nici nu-ți vine să mai mergi la școală”.
Viitor precar pentru finanțarea educației
Între 2013 și 2022, rata abandonului școlar timpuriu în România a fluctuat constant între 19,1% în 2016, la cel mai ridicat nivel, și 15,3% în 2019, cel mai scăzut nivel. Covid nu a avut un impact notabil în rată, așa cum este ea calculată de UE. Ea este în continuare cea mai scăzută din istorie, deși este cea mai ridicată dintre toate țările UE. În acest timp, Guvernul a investit cel mai mare procent din PIB în 2015, la 3.2%. Timp de 12 cât a fost în vigoare Legea Educației nr. 1/2011 nu s-a acordat niciodată 6% din PIB ca finanțare așa cum era prevăzut.
În noua lege care a intrat în vigoare în iulie, banii pentru educație nu se vor mai raporta la PIB. „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”, spune legea.
„Efortul financiar trebuie conjugat cu efortul de evaluare al cadrelor didactice”
Prin PNRR majoritatea banilor se duc către măsuri temporare. „Guvernul se bazează pe PNRR care nu acoperă toate nevoile și nu asigură continuitate”, a explicat George Roman din partea Salvați Copiii, și „nu va avea un impact foarte mare dacă efortul financiar nu e conjugat cu efortul de evaluare al cadrelor didactice”.
În 2020, 5 din 42 de elevi au promovat examenul la „Sava Brancovici”. Peste drum tronează Colegiul Teoretic „Mihai Viteazu”, unde au promovat 93 din 187 de elevi. Elevii din liceul în care promovează doar 12% privesc zilnic, printre perdele către cel unde jumătate dintre ei iau examenul de maturitate.
„Copiii primesc calitatea în educație în funcție de norocul de unde s-au născut”, crede George Roman.
