
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Unii consilieri școlari din România lucrează cu elevi care au gânduri suicidare sau au trecut prin tentative de suicid. Andreea Astani, consilier școlar la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău, se numără printre ei. În cei zece ani de activitate, i-a învățat pe adolescenți să-și gestioneze emoțiile copleșitoare și să găsească argumente să trăiască. Într-un nou episod din seria Școala 9 despre sănătate mintală „Cum te simți”, Andreea Astani prezintă câteva resurse în caz de criză suicidară și explică de ce consilierul nu are competențele unui psiholog.
Profesor de istorie și conferențiar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Dan Lazăr, a făcut o analiză a învățământului din perioada comunistă. El însuși a început facultatea în comunism și absolvit-o în democrație. Dan Lazăr este și doctor în Istorie contemporană și cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Se ferește să tragă o concluzie în alb sau negru la întrebarea „a fost școala de mai bună calitate pe vremuri?” Fiindcă nu ar reprezenta „un adevăr convenabil majorității”. Și totuși, ce-a fost bun și ce nu?