Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.
20 de profesori de la școli din Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea și Bacău au avut ocazia, prin intermediul proiectului „NOROC în Educație” al Fundației Terre des hommes, să viziteze mai multe școli din Norvegia în luna martie. Două profesoare au povestit pentru Școala 9 ce le-a impresionat în călătorie și ce metode vor implementa la școlile lor. În unele cazuri, profesorii mai în vârstă de le ele din școală s-au crucit. „Și noi cum îi mai pedepsim?”, a întrebat un cadru didactic când a aflat că acolo nu se dau note.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Profesorul Constantin Lomaca, șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, a făcut cronica noii cărți a lui John Hattie „Învățarea vizibilă: Continuarea” („Visible Learning: The Sequel”). Concluziile autorului volumului, bazate pe studii amănunțite, arată care sunt elementele ce îmbunătățesc rezultatele elevilor și sunt extrase pe capitole de către profesorul Lomaca.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
