
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Fiindcă nu i s-au echivalat studiile, un tânăr irakian a luat-o de jos în școala românească și, acum, când are 17 ani, a ajuns în clasa a cincea. Povestea ambiției lui de a răzbi, spusă pentru Școala 9, este parcursul, în oglindă, al copiilor români care merg, alături de părinți, spre Vest, în sisteme de educație care le dau o șansă mai bună de viață. Ne uităm la Hassan și ne vedem pe noi. Astăzi, primul episod.
Desfășurarea orelor față în față depinde acum de procentul cadrelor didactice vaccinate anti-COVID dintr-o școală. Dacă peste 60% s-au imunizat, elevii se pot întoarce în bănci. Școala 9 a întrebat preoți și directori de seminarii și licee teologice din Tulcea, Slobozia și Roman, cu rata vaccinării între 78 și 94%, cum au reușit să ajungă aici. Iar un teolog, profesor de religie într-o comună din Sibiu, la o școală care rămâne în online, a vorbit despre rolul bisericii în pandemie într-o comunitate mică.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.