
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Peste 110 mii de elevi au susținut Evaluarea Națională în prima sesiune. Asta înseamnă că pot merge la liceu. Dar după ce criterii își aleg școala în care vor învăța pentru următorii patru ani cei care își permit și își doresc să meargă mai departe? Fiindcă știm și că 15% abandonează școala tocmai la acest prag. Am întrebat o sută de elevi cum iau această decizie importantă din viața lor și am aflat cât contează prestigiul și rezultatele de la Bac ale liceului, faima profesorilor, profilurile și activitățile extrașcolare.
Pe 5 octombrie este celebrată Ziua Mondială a Profesorilor. În România, este sărbătorită printr-o zi liberă. Peste tot în lume, sistemele de educație suferă din cauza pandemiei de COVID-19. În acest context greu pentru profesori și elevi, UNESCO a transmis o declarație comună semnată de Audrey Azoulay, Director General al UNESCO, Guy Ryder, Director General al International Labour Organization, Henrietta H. Fore, Executive Director al UNICEF și David Edwards, secretar general al Education International. „Acum trebuie să gândim mai departe de COVID-19 și să lucrăm pentru a construi sisteme educaționale mai rezistente”, este unul dintre mesajele acestora.