Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.
Un profesor de istorie francez a fost decapitat de un tânăr extremist, fiindcă le-a vorbit elevilor săi despre cazul Charlie Hebdo. Profesorul ținea un curs despre libertatea de exprimare. Este tragedia care ne întoarce privirea către valorile promovate de Franța și atât de necesare întregii lumi: libertate, egalitate, fraternitate. Mai multe evenimente din sfera educației, în selecția „Educația în lume” din această săptămână.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Iris învață la Școala Latokartano, Helsinki. A început școala acum mai bine de o lună. La ei, doar părinții celor din clasa întîi au mers la școală. Iar apoi elevii au făcut interviuri cu personalul școlii, în care i-au întrebat pe adulți ”cum trebuie adulții să se comporte cu copiii”. ”Pe profesori i-am întrebat cum se poate îmbunătăți un elev. Ne-au spus că un elev devine mai bun atunci când știe ce să învețe”, ne-a povestit Iris Biro, elevă de origine română din Helsinki.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
