
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?
Campania de vaccinare anti-COVID-19 a scos la iveală neîncrederea românilor în vaccin, dar și în autoritățile medicale. Aceasta nu a apărut însă odată cu virusul din China. Avem un istoric al suspiciunii în ceea ce privește vaccinarea, fie că e vorba de cea antirujeolică, antigripală sau anti-HPV. Despre lecțiile neînvățate ale vaccinării, având ca exemplu prima campanie anti-HPV începută în școli, am vorbit cu medicul de familie Gindrovel Dumitra și cu medicul de familie cu activitate pediatrică Egri Eduard.
230 de elevi din toate colțurile țării au venit la București ca să experimenteze viața de student. Au locuit în cămine, au mers la cursuri la diferite facultăți, au fost în vizită la radio și la tribunal. La UB Summer University (UBSU), tabăra pentru viitorii studenți, elevii pot să vadă cum e un curs, au parte de orientare în carieră, dar gustă și puțin din distracțiile Capitalei.