
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Op-Ed. Atunci când copiii au început să se plimbe singuri prin casă, am început și eu să mă așez la înălțimea lor pentru a descoperi lucruri atractive pentru ei, dar care i-ar fi putut pune în pericol. Acest exercițiu mi-a adus multă claritate asupra faptului că, din etape diferite, vedem lucrurile diferit. Deși școlarii noștri au depășit de mult perioada în care ar putea trage un teanc de cărți peste ei sau s-ar putea răni în vreun obiect lăsat la întâmplare, vă invit la un exercițiu asemănător - să dezbatem cum le putem insufla copiilor noștri conceptul de dezvoltare personală pe termen lung, pornind de la felul în care programa școlară actuală abordează subiectul.
Învață în școală despre mesajul poeziilor lui Lucian Blaga, dar nu și cum să ceară o pâine cînd merg la magazin. Este una dintre provocările întâlnite de elevii maghiari în școlile lor. Un centru educațional din Brașov îi ajută să treacă peste blocajul de a dialoga în română prin cursuri extrașcolare. Au înscriși în jur de 120 de elevi. Într-un interviu pentru Școala 9, Izabella Nika, managerul Centrului Educațional IZGAGA, a explicat cum se desfășoară aceste ore de pregătire și de ce se înscriu la cursuri elevii care învăță oricum limba română în școală.
În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”