
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
La 19 luni de când au fost închise pentru prima dată școlile, România tot nu și-a pregătit (sau echipat) profesorii pentru a preda online și nici să asigure condiții minimale pentru învățarea de acasă. Sute de mii de copii în continuare n-au o conexiune sigură la internet și nici dispozitive decente de pe care să poată lucra. Nu mai vorbim de o formare minimală pentru ei sau părinții lor. Guvernul nu pare să aibă o strategie pentru a remedia situația dezastruoasă, iar pe termen lung consecințele le vom plăti cu toții.
Inițiatorii proiectului Learn Human Future Skills își doresc să schimbe modul în care învață adolescenții. Să devină autonomi, să descopere ce profesii li s-ar potrivi și să afle ce tehnici de învățare îi ajută cel mai mult. Așa că și-au pus în gând să le ofere cursuri online ținute de traineri, într-o clasă virtuală. Au testat deja conținutul programului pe site-uri partenere, însă ar vrea să dezvolte totul pe propria platformă. „Acești tineri să învețe împreună abilități pentru deceniul sau chiar secolul următor”, spune Armina Sîrbu, cofondatoarea proiectului. Learn Human Future Skills a ajuns în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.