
Sunt studentă la Universitatea din București, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Sunt o persoană timidă, dar pasionată de tot ce înseamnă media și comunicare. Îmi place să observ, să ascult și să înțeleg lumea din jur, iar fiecare oportunitate este, pentru mine, o șansă de a evolua și un pas înainte în drumul meu profesional. Îmi place să lucrez în echipă, să contribui cu idei și să cresc alături de oameni pasionați.

Iulia Hoelzli, profesoară la un liceu din Satu Mare, ajunsese abia de câteva ore, împreună cu alte două colege în Adana, oraș din sudul Turciei, când a început cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade. Profesoara, care a copilărit în zona seismică Vrancea, a făcut în Turcia ceea ce-a învățat de când era mică: s-a așezat sub tocul unei uși. Mulți oameni, însă, au coborât repede scările.
Atenție: mic ghid non-tehnic. Deși pare o invenție nouă și hot, softul de conferințe online există încă de pe vremea în care era Windows XP rege. Îmi amintesc cum ne făceam cu rândul conturi gratuite temporare pe Webex și cum, mai apoi, cineva ne-a dezvăluit existența lui NetMeeting, cel mai urât, dar și cel mai rapid soft de screen-sharing care a existat vreodată.
Un politician texan a întocmit o listă cu cărți care ar trebui să dispară din bibliotecile școlare fiindcă le produc elevilor „disconfort”. Cele 850 de cărți abordează în marea majoritate teme precum identitatea de gen și antirasismul. Printre ele sunt și cărți premiate. Ironia face ca unul dintre titluri să fie chiar „Anul în care au fost arse cărțile”, de Nancy Garden, care spune povestea unui profesor care încearcă să scoată din școală toate cărțile despre educație sexuală.