„Generațiile părinților, bunicilor mei nu se confruntau cu aceste probleme”. Cum se vede viitorul Planetei dintr-o tabără de mediu din Prahova

„Dacă vedeți o statistică ce vă vorbește, vă face să simțiți ceva, țineți-o minte și folosiți-o”, le spune Iarina celor nouă fete și băieți, copii pe care îi coordonează și care stau pe bănci și caută informații pe telefon despre consum și risipă. Trebuie să pregătească, pe planșe, o schemă de cauză - efect - soluție pentru unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, numărul 12 - consum și producție responsabile. Adică unde există risipă, ce o produce, care sunt efectele ei și care sunt soluțiile.

După ce citesc, se apucă de treabă. Cineva desenează o pizza mâncată pe jumătate, altcineva, un bec aprins lângă o ușă închisă. Desenul unui om ocupă o bună porțiune de planșă. Alături de el mai sunt câțiva oameni mai mici înconjurați de mesaje de text, „fast fashion” și „mai mult”. De la omul cel mare pleacă o săgeată pe care scrie „no education”, „fără educație”, și face legătura cu „risipa”.

„Noi suntem cauza tuturor problemelor”, spune una dintre fete.

„Trebuie să-i provoci omului un sentiment de empatie”

Este a doua zi a taberei de mediu de la Cheia, județul Prahova, la final de august, organizată de ONG-ul Viitor Plus. În grupul Iarinei sunt doar o parte dintre cei 85 de elevi de liceu care au obținut podiumul la Ecoprovocarea, un concurs național de educație de mediu pentru elevi și profesori din școli generale și din licee din toată țara.

Pe parcursul ultimului an școlar, echipele formate din elevi coordonați de profesori - în special de geografie, dar și de la alte materii, precum româna sau limbi străine au participat la una dintre cele patru provocări: reciclare - au strâns materiale reciclabile și le-au dus la centre specializate -, igienizare - au făcut curat în parcuri și zone protejate -, târguri de economie circulară - au făcut schimb de obiecte între ei -, și plantare - reîmpădurirea unei zone.

În total, în cele șapte luni de școală, tinerii au trimis la reciclat peste 170.000 de kilograme de materiale colectate separat, au strâns 3.200 de saci de gunoaie din comunități locale, au plantat 87.000 de puieți și au făcut schimb de 48.000 de obiecte la târgurile de economie circulară.

„Sunt teme ușoare de citit, dar mai greu de conștientizat. Și când vine vorba de a arăta de ce trebuie să acționeze și să fie acolo pentru mediu, e mai greu. Trebuie să-i provoci omului un sentiment de empatie, de acceptare, pentru că altfel le ignoră”, spune Iarina. În vârstă de 17 ani, ea însăși elevă la Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” din Arad, le-a explicat celor din echipa pe care a coordonat-o despre consum responsabil și sustenabilitate.

Iarina a venit în tabără ca facilitator, după ce a participat la Ecoprovocarea în anii trecuți. Nu-și amintește cum și de ce a devenit atât de implicată în protecția mediului, dar admite că „m-am sensibilizat la tot ce am citit despre mediu, orice veste”.

Iarina (centru) le vorbește elevilor despre consumul responsabil.

Crede că într-o mare măsură despre asta este vorba, a fi sensibil și empatic la ce se întâmplă în jurul tău. Asta încearcă să le insufle și colegilor ei din tabără, elevilor pe care îi coordonează în echipa ei în funcție de activitate.

„Fiecare om are în primul rând responsabilitatea de a fi el sustenabil cu sine. Dar asta ține de lucrurile mărunte, să nu folosești atât de mult curent, să nu consumi atât de multă apă, să nu faci risipă alimentară. Începe ca o chestie personală, dar acțiunile astea mărunte cresc. Fiecare om prin acțiunile sale este responsabil, dar când vine vorba de acțiuni mai mari, este nevoie de autorități”, afirmă Iarina.

Nu știm să consumăm fără să facem risipă

E de părere că, dintre cele 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), România stă cel mai prost la consumul responsabil, dar și la egalitatea de gen și justiție. „Dacă mai stau să mă gândesc, cred că le-aș spune pe toate”, glumește ea.

Exercițiul cu schemă de cauză - efect - soluție pe ODD 12 pe care l-a coordonat Iarina l-au făcut elevii după ce Teia Ciulacu, fondatoarea Viitorul Plus, le-a vorbit despre cum statele membre ONU s-au angajat să construiască un viitor mai bun. La baza acestei promisiuni stau cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, adică până în 2030, țările trebuie să combată sărăcia, foametea, injustiția, inegalitatea, să garanteze educație egală, accesul tuturor la locuințe de calitate, să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice și așa mai departe.

În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative doar în trei dintre aceste Obiective, potrivit Eurostat: muncă cinstită și creștere economică, reducerea sărăciei și egalitatea de gen. Statele europene s-au mișcat prea puțin spre deloc pentru Obiectivele care privesc consumul și producția responsabile, viața acvatică, apă curată și combaterea foametei, arată raportul de anul acesta al Eurostat.

Cauză - efect - soluție pentru orașe și comunități durabile.

Și Sava crede că România face prea multă risipă. În fond, Planeta și-a consumat deja toate resursele naturale pe anul acesta de la începutul lunii august, ba chiar România trăiește pe datorie încă din iunie.

„Oamenii țin lumina aprinsă și ziua. Și risipa apei, lasă apa să curgă tare când se spală pe mâini în loc să dea drumul regulat”, e de părere tânărul, unul dintre elevii din echipa Iarinei. Este în clasa a XII-a, la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului.

El și colegii săi au luat premiul I pentru plantare, dar a ajutat și celelalte echipe din liceul său care s-au înscris la celelalte categorii. A mers ca fotograf, fiind în clubul de fotografie al liceului, dar nu a stat deoparte.

„Noi am plantat în jur de 15.000 de arbori, în trei locuri din județ”, spune elevul.

Când comunitatea învață de la elevi

Copiii pe care profesorul de geografie Florin Hodoroga i-a adus în tabără doar ce au trecut în clasa a XII-a, la Liceul Teoretic „Solomon Haliță” din Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. Este al treilea an în care participă la Ecoprovocarea și în care ajunge pe podium. În primul an a luat chiar locul I la categoria igienizare. Anul acesta a obținut „doar” locul al doilea.

Hodoroga crede că, deși elevii au participat la activitățile de mediu pe care le-a organizat întâi doar ca să scape de ore, cum chiar copiii a recunoscut, ori ca o formă de distracție, treptat au conștientizat singuri importanța acțiunilor lor.

„Tatăl unei fete mi-a spus că l-a înnebunit, i-a forțat pe toți acasă să facă pungi de colectare separată și să arunce gunoaiele separat”, povestește profesorul. Tot el a înființat un club în liceul în care predă și al cărui elev a fost, Eco.LTSH.

Profesorul Florin Hodoroga

„E fain să lucrezi cu ei și văd că le place și apoi merg în comunitate și aplică tot ce învață pe parcursul acțiunilor”, mai spune Hodoroga.

Copiii nu s-au ocupat doar de curățarea spațiilor verzi din oraș. Profesorul de geografie i-a dus de Ziua Apei la stația de epurare, altădată, au luat interviuri oamenilor din comunitate, în cadrul unui reportaj video, pentru a vedea cât de mult știu despre colectarea separată a deșeurilor. Nu cunoșteau nici care sunt culorile pentru fiecare sortiment în parte, galben pentru plastic și metal, albastru pentru hârtie, verde pentru sticlă. „Au învățat de la elevi”, afirmă cadrul didactic. Reportajul copiilor a apărut la televiziunea locală. Hodoroga spune asta cu o notă de mândrie în voce.

„Încerc să-i conving prin exemplu”

Adriana este în clasa a XI-a la Colegiul Național „I. C. Brătianu” din Pitești. Pentru ea este primul an în tabăra Ecoprovocarea, după ce a câștigat la categoria reciclare. Mărturisește că nu a fost atât de interesată de mediu până recent, dar nici nu a avut în jurul ei persoane care să fie, astfel că nu a avut pe cine să urmeze.

Acum, nu mai poate concepe să nu pună deșeurile separat, de exemplu. „Și încerc să-i conving și pe alții prin exemplu. Poate prima dată o fac pentru că se simt prost că o faci tu, dar încet-încet își dau seama că e important”, spune Adriana.

Studii din toată lumea, inclusiv din România, arată că peste 70% dintre tineri sunt preocupați de problemele de mediu și sunt mai implicați în acestea decât generațiile dinaintea lor.

„Cred că noi suntem mai preocupați de mediu pentru că cu timpul au apărut tot felul de probleme. Generațiile părinților, bunicilor mei nu se confruntau cu aceste probleme în trecut”, încearcă Adriana o explicație.

„Probabil li s-a spus verde-n față că resursele Terrei sunt pe terminate, că sunt oameni care mor de foame și de sete în Africa, unde se întâmplă tragedii, și văd cu ochii lor asta”, e de părere Maria Belciu, profesoară de „cea mai frumoasă disciplină, care deschide ochii spre lume” la Liceul „Mihai Eminescu” din Călărași. Adică profesoară de geografie. E și „vremelnic inspector școlar”.

Elevul este „lovit din plin” de problemele de mediu încă din gimnaziu, când la ora de geografie li se vorbește despre protecția mediului natural. Apoi, în liceu, într-a XI-a, studiază geografia mediului înconjurător, cu problemele lumii contemporane, resursele epuizate, populația.

Maria Belciu, profesoară de „cea mai frumoasă disciplină, care deschide ochii spre lume”

„Toate acestea schimbă comportamente. Ca să fii cetățean responsabil, trebuie să te responsabilizezi pe tine. Dacă ești responsabil de ceea ce faci tu, inclusiv cu mediul, îi va fi bine și aproapelui tău”, afirmă Belciu.

Educație formală versus educație non-formală

Elevii însă cred că nu este suficient. 

„În curriculum nu prea există materii care să se axeze în totalitate pe mediu sau măcar să aibă puțin legat de mediu. Sunt câteva lecții la geografie, în clasele a X-a și a XI-a se axează pe politică, dar și acolo sunt limitate lecțiile, sunt câteva care țin de sustenabilitate”, spune Iarina.

La rândul său, Adrianei i-ar plăcea să existe mai multe opționale dedicate mediului în școli, pentru că „fie că îți place, fie că nu, o oră pe săptămână ești acolo și înveți niște lucruri, îți rămân în cap”.

Iarina e însă de părere că o materie sau chiar numai un opțional în plus la școală e prea mult, în contextul în care elevii au deja materia încărcată. De aceea, afirmă tânăra, genul acesta de cunoștințe ar trebui aprofundate mai degrabă non-formal, cum se întâmplă în tabăra de mediu.

Pe de-o parte, din cauza curriculei încărcate, pe de altă parte pentru că „dacă mediul ar fi predat ca matematica, ar fi și mai scăzut interesul față de mediu”.

„Eu văd două direcții: una de conștientizare și una de schimbare de comportament. În zona de conștientizare, educația formală merge bine. Și atunci da, introducerea unei astfel de materii în curriculum ar ajuta pe zona de conștientizare, adică ne-am asigura că toți elevii au informații de bază”, spune Alex Arhire, responsabil cu materialele educaționale la Viitor Plus și unul dintre trainerii din tabără.

„Dar dacă ne dorim și comportamente sustenabile, s-ar putea să fie nevoie să lucrăm altfel. Până nu-i punem să sorteze niște deșeuri, nu va fi suficient doar să vorbim despre asta”, adaugă trainerul în vârstă de 37 de ani.

Eco-anxietatea, tot mai prezentă la tineri

Despre elevii din tabără spune că sunt printre cei mai informați pe care i-a întâlnit. Dar a mai remarcat ceva la ei după ce Teia le-a prezentat un viitor sumbru dacă oamenii nu iau atitudine. I-a simțit anxioși.

„După ce au interiorizat și au discutat că de fapt realitatea e neplăcută în multe direcții, energia lor era jos. Se încarcă mult”, spune Alex.

Eco-anxietatea e un concept nou în România, deși alte state în studiază de ceva timp. Se referă la teama de un viitor acaparat de poluare și schimbări climatice. Un studiu recent arată că aproape 60% dintre copii și adulții tineri au această tulburare, iar oamenii de știință ne îndeamnă să trăim cu ea pentru că situația se va înrăutăți.

Alex Arhire

„Când ești mai informat, ai mai multe anxietăți. Pentru că statisticile nu arată bine, iar soluțiile nu sunt cele ideale. Trăim acum niște evenimente care, când eram la vârsta lor, se discuta doar că se vor întâmpla cândva. Dacă nu reducem emisiile de carbon se vor topi ghețarii. Acum se topesc ghețarii”, arată trainerul.

„Simt că îi va afecta serios ce se întâmplă acum și că începe să apară frustrarea pentru că înțeleg ce se întâmplă, dar nu au putere suficientă și simt că se lovesc de niște pereți invizibili”, adaugă Alex Arhire.