Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
Cine finanțează de fapt o școală? Ce rol are un director și cum pot fi accesibilizate școlile pentru elevii cu nevoi speciale? E legal ca un profesor să facă meditații? Dar să fie cerut fondul școlii? La aceste întrebări și multe altele răspund tinerii de la Edutalks, o inițiativă a Monitorului Educației, proiect al Societății Academice din România. Edutalks este o serie de 20 de videouri de maximum 5 minute care își propun să spulbere cele mai răspândite mituri răspândite în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice și să informeze.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.