Vă amintiți vremurile de altădată, când, în dimineața de 1 ianuarie, împodobeam o crenguță cu flori de hârtie și cu acest accesoriu le uram părinților și celor cunoscuți să trăiască, să îmbătrânească – și nu oricum – ci ca un măr, ca un păr... Vă amintiți vremurile când ni se ura să fim tari ca piatra, iuți ca săgeata? Nu știm dacă se mai merge astăzi cu sorcova și dacă da, cât anume din semnificațiile ei sunt păstrate; s-ar putea să se fi golit de esență și să fie doar un pretext pur comercial. Dar în aceleași vremuri de altădată, se spunea că dacă rămâi nesorcovit nu-ţi va merge bine tot anul, așa că în prima zi a anului, atunci când am început să scriem articolul pe care îl veți citi miercuri, ne-am gând că v-am putea sorcovi noi, așa, ca să vă/ne meargă bine în 2022.
O cerință pe marginea unui text scris de autorul Florin Lăzărescu, dată la simularea Evaluării Naționale în Bacău, a împărțit internetul în două. Tabăra ateilor a concluzionat că devenim fundamentaliști iar religioșii au găsit binevenită o astfel de inserție într-un examen. Nici unii, nici alții nu au citit însă textul, concluzionează profesoara Eleonora Fojică care analizează textul și falsa problemă a dezbaterii.
Răul făcut de hărțuirea continuă din gimnaziu nu s-a cicatrizat nici în câțiva ani pentru două adolescente.