
Predă educație muzicală la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” și Colegiul Național „Unirea” din Focşani și este unul dintre profesorii Merito 2018.

A fost olimpic la fizică în liceu, dar în același timp a descoperit și pasiunea pentru teatru. Mergea de două ori pe săptămână la spectacole și a convenit cu părinții să dea și la o facultate „serioasă”, pe lângă Teatru. Azi, la 36 de ani, Vlad Cristache numără 40 de spectacole regizate în toată țara și un an de când este director al Teatrului Excelsior. „Dacă vrem să schimbăm ceva ce nu ne convine în țara asta, ar trebui să ne asumăm responsabilitatea asta”, explică tânărul de ce a acceptat provocarea. A povestit pentru Școala 9 ce fel de spectacole le plac tinerilor, cum au dus teatrul la orele de dirigenție și ce planuri are pentru 2024.
Cazul profesoarei din Botoșani care le-a spus elevilor ei că dacă se vaccinează „devin legumă” readuce în atenție o temă mai veche: ce au voie și ce nu au voie să spună profesorii în clasă? Am căutat în legislație și am discutat cu un expert în formarea profesorilor, un cadru didactic cu experiență și un sindicalist pentru a înțelege dacă opiniile personale ale profesorilor își pot face loc în cadrul orelor. „Au fost și cu acuzații de hărțuire sexuală care au scăpat basma curată”, spun cei care au studiat situații în care elevii s-au plâns de ceea ce le spun profesorii.
Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.