Predă educație muzicală la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” și Colegiul Național „Unirea” din Focşani și este unul dintre profesorii Merito 2018.
În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
„Mint, fac absențe numeroase, care apoi sunt motivate cu ajutorul părinților”. Așa vede un profesor lipsa de respect. Altul povestește cum a înțeles că în spatele unor probleme de comportament ale elevilor erau niște situații grele acasă. După ce i-am întrebat pe elevi cum văd respectul din partea profesorilor, ne-am îndreptat și către cadrele didactice. Ei l-au definit prin interesul față de materia predată, mulțumiri, implicare, să nu înjure sau să le vorbească cu „dumneavoastră” și să se îmbrace adecvat. La fel de important pentru profi este și respectul din partea părinților sau a directorului.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.