În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.
Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.
Tatiana Cauni, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, predă prin metode ieșite din tipare și le dezvoltă copiilor încrederea în sine prin teatru. Elevii săi participă la festivaluri și concursuri de teatru, vând bilete la spectacolele lor pentru a-i sprijini pe tinerii nevoiași sau pe copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Au organizat spectacole și pentru victimele incendiului de la Colectiv. Profesoara lor îi învață că nu notele sunt cel mai important lucru pe care să-l faci în liceu și îi pregătește cu adevărat pentru viață.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
