Ionuț Deaconu, un tată de 44 de ani, s-a întors în 2019 din Dubai, unde a lucrat într-o școală privată. Și-a cumpărat o casă cu un teren generos în Moșoaia, lângă Pitești, județul Argeș, și vrea să ridice acolo o unitate de învățământ modernă care să inverseze migrația școlară de la oraș către rural. Pentru asta, vrea să facă un apel către alți părinți care vor să investească timp și bani în școala visurilor lor. Știe că e un proiect pe termen lung, dar speră că școala va fi gata până când fetița lui, de 1 an acum, va intra în clasa pregătitoare.
La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.