Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Temele pentru acasă nu ar trebui să depășească mai mult de două ore pe zi, potrivit unui ordin de ministru din 2016. Potrivit Uraniei Cremene, expert în parenting și autoarea programului „All About Parenting”, temele ar trebui să respecte regula „10 minute pe nivel școlar”. Adică un copil de clasa întâi să aibă o temă care să-i ocupe 10 minute, și abia un licean din ultimul an să ajungă la două ore de teme pe zi. Urania Cremene a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce visul părinților de a avea copii premianți îi poate duce pe cei mici în pragul depresiei. „Un pas important ar fi să dăm puțin la o parte visul copilului cu 10 pe linie, al premiantului care știe de toate la același nivel, iar acest «la același nivel» înseamnă «mediocritate»”, crede expertul în parenting.
Creațiile artistice ale elevilor din Peștera, Constanța, au fost digitizate și transformate în NFT-uri (non fungible token) și apoi vândute pe internet. Inițiatorul proiectului este profesorul de matematică Eduard Alin Grosu care s-a gândit că pe lângă tabla însmulțirii și geometrie, și tehnologia blockchain poate fi folosită în scop educațional și caritabil.