
Anca Tîrcă a absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea din București, a urmat numeroase cursuri postuniversitare în SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Republica Cehă, Italia, Spania, Polonia etc. și lucrează în sectorul educațional de aproape 40 de ani, mai întâi ca profesoară și directoare de școală și, ulterior, ca trainer, manager de proiect, autor al multor publicații, dezvoltator de curriculum, evaluator, consilier, team leader, expert cheie și consultant. În toți acești ani, Anca a contribuit la reformarea sistemelor de învățământ din România și din străinătate, implicându-se în programe finanțate la nivel internațional, care se ocupă de analiza de politici, consolidarea capacităților instituționale, curriculum, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice etc., fiind angajată pentru activități de consultanță de către Banca Mondială, Comisia Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul Educația 2000+, British Council, Consiliul Europei, UNICEF, Know How Fund, Donetsk Human Rights School etc . A lucrat atât pentru companii private (WYG International UK , WYG Turcia, ECO Belgia, MBC Consulting, școli private etc.), cât și pentru instituții de stat (Ministerul Educației, inspectorate școlare etc.) din România, Marea Britanie, Turcia, Ucraina, Polonia, Croația, Ungaria, Spania și Italia. Este blogger la http://ancatirca.blogspot.ro/.

În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.
„Nu mai sta pe telefon!” e o strategie care și-a atins limita. Așa că părinți din toată lumea, din Sydney, Australia, până în București, România au decis să-și asume responsabilitatea pentru consumul nesănătos de social media al copiilor lor și să acționeze. Mișcarea „copilărie fără smartphone” vrea să ia povara detoxului digital de pe copil și să o pună pe adult, părinți, profesori și politicieni. Cum funcționează mișcarea și ce rezultate are?
Online, offline sau hibrid? Ministerul Educației a dat undă verde pentru toate cele trei variante, dar niciuna nu e câștigătoare detașată. Singurele lucruri certe rămân frica și incertitudinea.