
Anca Tîrcă a absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea din București, a urmat numeroase cursuri postuniversitare în SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Republica Cehă, Italia, Spania, Polonia etc. și lucrează în sectorul educațional de aproape 40 de ani, mai întâi ca profesoară și directoare de școală și, ulterior, ca trainer, manager de proiect, autor al multor publicații, dezvoltator de curriculum, evaluator, consilier, team leader, expert cheie și consultant. În toți acești ani, Anca a contribuit la reformarea sistemelor de învățământ din România și din străinătate, implicându-se în programe finanțate la nivel internațional, care se ocupă de analiza de politici, consolidarea capacităților instituționale, curriculum, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice etc., fiind angajată pentru activități de consultanță de către Banca Mondială, Comisia Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul Educația 2000+, British Council, Consiliul Europei, UNICEF, Know How Fund, Donetsk Human Rights School etc . A lucrat atât pentru companii private (WYG International UK , WYG Turcia, ECO Belgia, MBC Consulting, școli private etc.), cât și pentru instituții de stat (Ministerul Educației, inspectorate școlare etc.) din România, Marea Britanie, Turcia, Ucraina, Polonia, Croația, Ungaria, Spania și Italia. Este blogger la http://ancatirca.blogspot.ro/.

„Nu am voie să ies pe afară cât el nu este lângă mine”. Era o regulă a relației Carinei, o tânără care astăzi spune că s-a confruntat cu gaslighting-ul. Este vorba de o formă de manipulare emoțională și psihologică, prin care abuzatorul încearcă să-i inducă victimei un sentiment de nesiguranță față de propriile convingeri, credințe, percepții și reacții. Am vorbit cu persoane care au experimentat acest tip de manipulare și cu experți care au explicat efectele și au oferit mai multe sfaturi.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Majoritatea faptelor violente sunt comise de persoane de sex masculin, o arată cercetările. Ca mamă și consilieră de parenting preocupată de sănătatea mintală nu pot să nu mă întreb ce putem face ca băieții noștri să nu devină agresori. Ce pot tații face ca băieții lor să nu fie agresori. Despre asta am discutat cu Gabriel Oancea, sociolog și criminolog cu o carieră de peste două decenii în domeniul corecțional.