Anca Tîrcă a absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea din București, a urmat numeroase cursuri postuniversitare în SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Republica Cehă, Italia, Spania, Polonia etc. și lucrează în sectorul educațional de aproape 40 de ani, mai întâi ca profesoară și directoare de școală și, ulterior, ca trainer, manager de proiect, autor al multor publicații, dezvoltator de curriculum, evaluator, consilier, team leader, expert cheie și consultant. În toți acești ani, Anca a contribuit la reformarea sistemelor de învățământ din România și din străinătate, implicându-se în programe finanțate la nivel internațional, care se ocupă de analiza de politici, consolidarea capacităților instituționale, curriculum, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice etc., fiind angajată pentru activități de consultanță de către Banca Mondială, Comisia Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul Educația 2000+, British Council, Consiliul Europei, UNICEF, Know How Fund, Donetsk Human Rights School etc . A lucrat atât pentru companii private (WYG International UK , WYG Turcia, ECO Belgia, MBC Consulting, școli private etc.), cât și pentru instituții de stat (Ministerul Educației, inspectorate școlare etc.) din România, Marea Britanie, Turcia, Ucraina, Polonia, Croația, Ungaria, Spania și Italia. Este blogger la http://ancatirca.blogspot.ro/.
Care este rolul unui inspector și cum ar trebui să se comporte el când merge în „inspecții”? Ce drepturi îi dă acestuia superioritatea ierarhică? Profesorii de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează statutul inspectorului și îl privesc prin lupa celor care au fost și de-o parte și de alta a baricadei. Este o profesie complexă care necesită foarte multe abilități. Iar omenia nu ar trebui să lipsească din fișa postului.
Închiderea școlilor și lipsa socializării pot afecta pe termen lung sănătatea mintală a copiilor. Mai mult, însingurarea poate da sechele pe o durată de până la nouă ani, consideră unii psihologi. Un studiu realizat de Universitatea Cambridge face legătura dintre restricțiile cauzate de pandemie și depresia în rândul copiilor și tinerilor. Cercetătorii recomandă ca măsurile autorităților în gestionarea pandemiei să ia în calcul și aceste efecte.
În Europa sunt mai multe țări în care tinerii pot să voteze de la 16 ani, cum sunt Austria, Malta, Estonia. În România, scăderea vârstei de vot ar adăuga doar puțin peste 2 procente la populația totală cu drept de vot. Școala 9 a vorbit cu un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre ce ar însemna scăderea vârstei de vot și dacă este pregătit un adolescent pentru acest tip de implicare civică.
