
Anca Tîrcă a absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea din București, a urmat numeroase cursuri postuniversitare în SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Republica Cehă, Italia, Spania, Polonia etc. și lucrează în sectorul educațional de aproape 40 de ani, mai întâi ca profesoară și directoare de școală și, ulterior, ca trainer, manager de proiect, autor al multor publicații, dezvoltator de curriculum, evaluator, consilier, team leader, expert cheie și consultant. În toți acești ani, Anca a contribuit la reformarea sistemelor de învățământ din România și din străinătate, implicându-se în programe finanțate la nivel internațional, care se ocupă de analiza de politici, consolidarea capacităților instituționale, curriculum, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice etc., fiind angajată pentru activități de consultanță de către Banca Mondială, Comisia Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul Educația 2000+, British Council, Consiliul Europei, UNICEF, Know How Fund, Donetsk Human Rights School etc . A lucrat atât pentru companii private (WYG International UK , WYG Turcia, ECO Belgia, MBC Consulting, școli private etc.), cât și pentru instituții de stat (Ministerul Educației, inspectorate școlare etc.) din România, Marea Britanie, Turcia, Ucraina, Polonia, Croația, Ungaria, Spania și Italia. Este blogger la http://ancatirca.blogspot.ro/.

Un asistent social din Berlin vorbește despre măsurile pe care statul german le-a luat pentru a ajuta familiile vulnerabile și ce ar putea învăța România din ele.
O profesoară de limba română descrie cum perioada de distanțare socială poate inspira o reformă educațională.
Inventatorul Dumitru Grigore, care a dezvoltat aplicația ce ar fi trebuit să le facă elevilor clujeni profiluri psihologice complexe doar prin scanarea mâinilor, și-a legitimat invenția și prin premiul obținut la Concursul Patriot Fest. Scanerul a trecut printr-o „jurizare de specialitate asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS și New Strategy Center”, spunea autorul ei. Școala 9 a cerut puncte de vedere de la instituțiile menționate care spun că nu au validat „în niciun fel” echipamentele analizate și arată spre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci care au brevetat-o. Doar că brevetarea nu certifică valoarea sau funcționarea unei invenții.