Profesorii care au susținut inspecțiile pentru titularizare degeaba. „Dacă se poate fără ea, de ce ne încarci?” Cum ar putea fi reformată evaluarea cadrelor didactice
Greva generală a determinat Ministerul Educației să ia decizia ca inspecțiile la clasă să nu mai conteze la nota de la examenul de titularizare. În confuzia generală au fost prinse cadre didactice care au susținut totuși aceste inspecții înainte de decizia anulării și unele cu eforturi mari, cum ar fi călătorii de sute de kilometri și bani din propriul buzunar pentru materialele didactice. Jurnaliștii de la Școala 9 au vorbit cu trei profesoare care povestesc absurditatea prin care au trecut și cu un expert în educație despre relevanța acestor inspecții.
24.06.2023
de George Herlaș
Lunile iunie și iulie vin cu examene nu doar pentru absolvenții de gimnaziu sau liceu ori studenți, ci și pentru pentru cei care doresc să devină cadre didactice titulare pe un post. Asta înseamnă un post sigur la o școală anume, adică să nu se mai împartă între mai multe unități de învățământ și uneori chiar localități.
La acest concurs anual se pot înscrie profesori suplinitori care deja predau sau absolvenții de facultate.
Potrivit metodologiei examenului de titularizare, una dintre cele mai importante etape ale acestui examen se desfășura, potrivit calendarului, în perioada 24 mai-30 iunie din acest an - o inspecție la clasă, notată de profesorii care îi evaluau, denumiți metodiști.
Această notă reprezenta 25% din media finală care îi putea aduce profesorului postul dorit, 75% fiind examenul scris care va fi susținut pe 12 iulie.
Unii dintre candidați au apucat totuși să își susțină lecția înainte de 9 iunie, când ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că nu se mai ține cont de aceste inspecții. Ministra a explicat că sunt prea mulți înscriși care nu vor avea timp să mai susțină inspecția. Astfel, nota finală rămâne doar nota de la proba scrisă a examenului de titularizare.
Reacțiile au început imediat să curgă pe grupurile de Facebook ale profesorilor. „M-am dus la 70 de km, pe banii mei (fișe de lucru, imagini color, transport), să susțin o inspecție pe care ați anulat-o! De ce?”, scrie o profesoară pe Facebook. La această postare, mai apar și alte reacții: „Am susținut inspecția la mama naibii de casă! Luat de acasă copil sub tratament, soț învoit de la serviciu, plecați cu noaptea-n cap”.
Redacția Școala 9 a vorbit cu trei profesoare suplinitoare aflate în aceeași situație, pentru a afla cum le-a afectat decizia demnitarilor.
„Bătaie de joc, lipsă de încredere, frustrare”
Florina Cozma predă de aproape nouă ani. Acum este profesor suplinitor la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 din Oradea și își dorește să fie titulară la această școală. Profesoara ne-a povestit că se aștepta să susțină proiectul de lecție cum se întâmpla frecvent.
Excepție a făcut doar perioada pandemiei. În 2020 și 2021, toate inspecțiile pentru examenul de titularizare au fost suspendate și s-a dat numai examenul scris. Astfel, când profesorii au intrat în grevă în 22 mai, Florina s-a întrebat dacă vor fi modificări. „Am primit nu știu câte mesaje că se continuă normal, că inspecția se desfășoară normal”, ne-a povestit ea.
Florina a avut doar trei zile la dispoziție să se pregătească pentru inspecție. Deși ea dorește să fie titulară la școala la care predă acum, a susținut proiectul de lecție la altă școală. „În cele trei zile am fost nevoită să merg și la școală ca să primesc tema, să văd ce clasă mi se oferă. Teoretic, trebuia să văd și copiii, copiii să mă vadă pe mine, dar copiii nu erau pentru că era grevă și acolo”.
Profesorii au fost repartizați să susțină lecția la școli din județele unde s-au înscris. Și profesori de la aceste școli erau în grevă, așa că, nu se știa câți copii vor veni la școală și dacă profesorul suplinitorva avea cu cine să lucreze în cadrul lecției.
Deși era și profesor suplinitor și avea de susținut orele în școală, Florina Cozma a trebuit, în același interval orar, să meargă să susțină inspecția.
Când a aflat că nu se mai ține cont de aceste inspecții, Florina a crezut, inițial, că e o glumă. „M-am simțit foarte umilită, dezamăgită pur și simplu. Ce transmiți tu, ca instituție, noilor oameni care vin alături de tine? Bătaie de joc, lipsă de încredere, frustrare”, ne-a spus profesoara.
Bani pentru inspecții
Cozma ne-a mai spus că pentru aceste inspecții, cei care susțin lecția trebuie să cheltuie bani din buzunarul lor. „Am dat 36 de lei doar pe planurile de lecție imprimate color. Asta era o cerință a metodiștilor. Odată am fost depunctată că nu am avut imaginile din planurile de lecție color”.
O altă profesoară suplinitoare care a dorit să-și păstreze identitatea anonimă, ne-a povestit că s-a înscris la concurs în două județe, Ilfov și Bihor, aflate la distanță de peste 600 de kilometri unul de altul și a trebuit să susțină câte o inspecție în fiecare dintre acestea. Pentru ambele drumuri a trebuit să scoată bani din buzunar.
La inspecția susținută în Ilfov, nu i s-a spus pentru câți copii să se pregătească pentru că școala era în grevă și nu se știa câți vor veni. Așa că s-a pregătit pentru numărul maxim de elevi. „Am cheltuit mai mulți bani pentru că nu am știut câți copii sunt și mi s-a spus să mă pregătesc pentru 40, ca să fiu sigură că va fi în regulă. Și am scos 40 de fișe color. Am avut și materiale didactice din anii trecuți, cum am mai folosit la clasă. Am avut și colege care m-au ajutat. Costul ar fi la undeva la 200 de lei pentru o inspecție”. Adică aproape 10% din salariul unui profesor debutant.
Nota maximă care nu mai valorează nimic
Diana Oraș predă limba engleză ca profesor suplinitor la două școli și face naveta trei zile pe săptămână, 120 de km în fiecare din aceste zile. A susținut inspecția la clasă și a primit nota 10. Dar ea nu consideră că a câștigat prea mult din această experiență. „Nu consider că experiența de 50 de minute de predare la o clasă pe care n-o cunoști, o clasă aflată în ultima lună de școală când toată lumea recapitulează, este ceva valoros. Copiii deja vorbesc pe la colțuri că ei nu mai au de făcut nimic, se simt în vacanță și cooperează mai greu”.
Furia a fost primul sentiment care a cuprins-o pe Diana Oraș când a aflat că ministrul Educației a anunțat că nu se va mai ține cont de inspecții. „Stau să mă gândesc dacă a fost o răzbunare din partea doamnei ministru sau a fost pur și simplu un lucru negândit, aruncat în ideea că erau copleșiți profesorii metodiști care mai rămăseseră. Eu zic că era nevoie de un minimum de atenție să-și dea seama că o să fie greu cu tot contextul actual și de la început trebuia să le suspende ca să nu mai chinuie atâția oameni”, ne-a mai spus Diana.
„Suntem ca niște cerșetori”
Profesoara de engleză ne-a spus că în fiecare an, când se împart ore la profesorii suplinitori se simte ca „un cerșetor”. „Suntem aceiași cerșetori, așa ne simțim, un cerșetor care s-a dus, a susținut o inspecție, a luat 10 și i-a fost aruncată o hârtie în față. Așa e la fiecare ședință publică unde se împart note și unde anul trecut am avut a doua notă pe județ și abia am reușit să-mi iau două fracțiuni (adică a putut să-și facă norma de 18 ore din două părți, la două unități de învățământ, n.r.)”.
Diana Oraș consideră inutilă și o mare parte din examenul scris: „Să ai 24 de autori englezi și americani, cum avem noi, cu 28 de opere pe care să le contextualizezi istoric, social și după aceea să scrii despre caracteristicile curentului literar, nu este util, având în vedere că nici măcar la liceu nu faci literatură la engleză. Partea de gramatică pot să zic că te ajută pentru că îți actualizezi cunoștințele în momentul în care faci niște exerciții de gramatică”.
Nici profesoara care a dorit să rămână anonimă nu consideră că examenul scris este unul care reflectă cunoștințele. „Adevărul e că examenul teoretic nu se bazează pe ce facem noi la clasă. Eu, fiind învățătoare, nu mi se pare normal să învăț Eminescu, Creangă, adică opere de Bacalaureat. Consider că inspecția la clasă este importantă, pentru că nu toată lumea știe să relaționeze cu copiii. Dar ar trebui desfășurată altfel, ca să fie relevantă. Nu la o clasă unde nu știi copiii, într-o școală nouă, lucru care vine și cu mai mult stres”.
Totuși, Florina Cozma crede că decizia anulării arată că nici pe inspecție nu se pune mare preț: „A demonstrat că această inspecție practic nu valorează nimic. Este nulă. Se poate și fără ea. Dacă se poate și fără ea, de ce ne încarci psihic și emoțional în fiecare an?”.
Inspecțiile la clasă, ca „proba practică la școala de șoferi”
Și Profesorul Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației, ne-a spus că unul dintre riscurile anulării inspecțiilor este chiar cel de a crea un precedent și o imagine generală în rândul profesorilor asupra inutilității susținerii inspecțiilor la clasă.
Crede însă că inspecțiile sunt foarte importante pentru că un profesor bun trebuie să-și demonstreze abilitățile și la clasă, nu doar la examenul teoretic. El le aseamănă, „într-o manieră hazardată” cu examenul de la școala de șoferi, compus, la fel, din două probe: „Cineva care poate să bifeze toate răspunsurile perfect nu se descurcă pe stradă pentru că în practică nu reflectă neapărat ceea ce se întâmplă la nivel teoretic”.
Totuși, el crede că ar trebui găsită o altă formulă. „Ar trebui cineva să se gândească și să vadă cum ar putea să funcționeze lucrurile ca, într-un an de zile sau măcar pe un modul, să fie înregistrate toate lecțiile profesorului fără să fie cineva în clasă și, aleator, un inspector să poată să vizualizeze niște lecții”, ne-a spus expertul.
Ce competențe ar trebui să aibă un profesor
Profesorii care doresc să devină titulari ar trebui să fie evaluați după cele trei competențe, potrivit lui Ovidiu Pânișoară: „cunoștințe, abilități și atitudini”.
Examenul teoretic este cel care ar trebui să testeze cunoștințele, dar profesorul crede că și acesta trebuie ajustat: „Aș pune profesorul în anumite situații, aș da un studiu de caz și el să vină și să demonstreze cunoștințele acumulate, să vedem că știe ce să facă, nu doar să reproducă niște informații”.
„Al doilea element este dat de abilități, adică capacitatea de a transpune în practică ceea ce a învățat teoretic și asta s-ar vedea prin inspecții. Dar, repet, nu inspecție așa cum este făcută acum, ci pe un termen mai lung ar trebui urmărit profesorul astfel încât să vedem ce se întâmplă zi de zi în activitatea profesorului respectiv”. De asemenea, Pânișoară spune că ar trebui ca profesorul să și învețe din această inspecție: „Să fie mai degrabă nu doar un examen de evaluare, ci și unul de îndreptare, unul de optimizare, să i se spună ce are de făcut”.
Ultima competență care ar trebui să îi fie evaluată profesorului, potrivit lui Ovidiu Pânișoară, sunt atitudinile „Cel de atitudine este extrem de important. Un om care își dorește să fie profesor și care ar putea fi chiar testat. Să verificăm motivația pentru a fi profesor. Un om care își dorește să fie profesor va reuși să acopere eventualele minusuri de la nivel teoretic și chiar și practic”, ne-a mai spus Pânișoară.
În spiritul recentei greve din Educație, expertul ne-a explicat că un lucru important care motivează profesorii este chiar salariul. Trebuie să existe un nivel minim al acestuia pentru a exista satisfacția care creează motivația cadrelor didactice. El are un efect direct la clasă: „Dacă el se va simți bine și va fi fericit că este profesor, va face oameni fericiți, va face elevi motivați”, a mai adăugat Pânișoară.