
George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

Pete Moorhouse este sculptor la bază, dar de 25 de ani își ia pasiunea asta și o duce în grădinițe. El însuși educator, Moorhouse îi învață pe copii cum să construiască obiecte din lemn și cum să folosească și alte materiale în combinație cu lemnul, de exemplu piese lego sau textile. „Cred că este atât important să le oferim copiilor această autonomie și libertate pentru a-și dezvolta ideile”, spune Pete Moorhouse, într-un interviu pentru Școala 9.
În 2015, au implementat un program național de tichete valorice ca părinții să-și dea copiii la grădiniță. Abia când au mers prin țară să vadă cum merg lucrurile, au realizat ceva ce nu observaseră până atunci: grădinițele nu aveau cărți pentru copii. De atunci au pornit mai multe programe pentru încurajarea lecturii, întinse pe toată țara, care nu-i privesc doar pe oamenii școlii, ci și pe cei din comunitate. Am vorbit la REZOLVAT cu Maria Gheorghiu, cofondatoarea organizației OvidiuRo, despre cum formezi cititori.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.