
George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
AMoS ED este un ONG din Turda, al doilea oraș ca mărime din Cluj, format în mare parte din elevi de liceu. Scopul lor este să învioreze comunitatea din care fac parte și să-i convingă pe tineri să se întoarcă după facultate, acasă. Astfel, dezvoltă tot felul de proiecte despre sănătatea mentală, știință, management și le dă o voce tinerilor, ajutându-i să-și implementeze propriile politici în școală și în comunitate. Leonard Mărnicean, președintele asociației, și Ana Botezan, membră de patru ani, au povestit pentru Școala 9 despre proiectele lor.
Rezultatele examenelor naționale nu arată doar cât de bine învață sau nu copiii, ci, extins, notele pot fi inclusiv raportarea a ceea ce reprezintă școala pentru ei, crede profesoara de limba engleză Briena Stoica, din Târgu Mureș. „Cum mulți elevi aud constant discursuri din partea adulților care discreditează tot ce ține de școală, e firesc să investească tot mai puțin efort în pregătire”, spune ea, într-un interviu pentru Școala 9.