Exercițiile care au ridicat dificultăți la Română, la Evaluarea Națională. Profesoara Beatrice Simion explică de ce se spune „dragile” și nu „dragele”

Exercițiile care au ridicat dificultăți la Română, la Evaluarea Națională. Profesoara Beatrice Simion explică de ce se spune „dragile” și nu „dragele”

An de an, la examenele naționale, absolvenții se confruntă cu unele exerciții care le creează dificultăți. Unele au răspunsuri care par prea simple, altele necesită mai mult efort de gândit. Totuși, aceștia sunt itemii care fac adesea diferența între nota dorită și nota primită. Profesoara de limba și literatura română Beatrice Simion a identificat exercițiile care ar fi putut să fie capcane pentru elevi. 

19.06.2023

de George Herlaș

La proba la română, elevii au primit la primul subiect două texte pe baza cărora au avut de rezolvat mai multe cerințe: „Limir-Împărat”, de Ioan Slavici și „Deșertul pentru totdeauna”, de Octavian Paler. La subiectul al doilea au trebuit să caracterizeze personajul Lia din textul de Slavici. Pe alocuri, au fost itemi care au ridicat ceva probleme.

Unul dintre aceste exerciții este 6, de la subiectul B, care le cerea elevilor să construiască un enunț în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular. 

@redactiascoala9 ♬ suono originale - Scoala9

Explicațiile profesoarei Beatrice Simion: 

La exercițiul 6 a trebuit să alcătuiți un enunț în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, formă negativă, numărul singular și aș vrea să ne oprim puțin aici pentru că, în mod normal, forma pe care unii dintre noi o identificăm este „Nu fă!”. Numai că, această formă este greșită. Și sper că, la Evaluarea Națională, la acest exercițiu ai scris forma „Nu face!” pentru că aceasta este forma corectă. 

Noi știm că la imperativ, forma negativă, identificăm această formă prin negația „nu” și, desigur, forma de infinitiv a verbului, deci, „face”, de la „a face”. Alte exemple: „nu spune” de la „nu” plus „a spune” sau „nu mânca” - „nu” plus „mânca” de la „a mânca”. Acestea sunt formele corecte ale imperativului. „Nu face rău nimănui, te rog!”. Acesta ar fi un posibil răspuns pentru acest exercițiu 6. 

Alt exercițiu care ar fi putut să le creeze probleme elevilor este exercițiul 8 de la partea B. Aici, elevii trebuiau să completeze spațiile libere cu formele corecte, indicate în paranteză. 

 

@redactiascoala9 ♬ suono originale - Scoala9

Explicațiile profesoarei Beatrice Simion:

Prima formă este „dragile”. Dacă ai scris cu „i”, adică „dragile”, este corect. În cazul în care ai scris cu „e”, adică „dragele”, este greșit. Forma corectă, la plural, pentru „drag” este „dragi”. „Îmi sunteți dragi”, nu „Îmi sunteți drage”. 

La forma „același”, unde „același” este în contextul ăsta un adjectiv pronominal demonstrativ de identitate: trebuie notat cu „i” la final, în niciun caz să se termine cu „ș” acest cuvânt pentru că ar fi greșit. Aceasta este forma corectă a adjectivului. Mergem mai departe la „voștri” care este un adjectiv pronominal posesiv. Întotdeauna, „voștri” și „noștri” se scriu cu un singur „i”. Pronumele „voștri” și „noștri” care apar în scris cu doi „i” sunt greșite. Acestea trebuie evitate și, desigur, în cazul în care le vezi la un prieten, nu uita să îl corectezi.

Exercițiul 9 de la partea A s-a bazat atât pe cunoștințele elevilor, cât și pe creativitatea lor. Totuși, unele lucruri vor fi urmărite de profesori pe barem. Aici li se cerea elevilor să asocieze textul dat cu un alt text studiat și să prezinte o valoare comună, identificată în ambele texte. 

 

@redactiascoala9 ♬ suono originale - Scoala9

Explicațiile profesoarei Beatrice Simion: 

Valorile morale sunt cele pe care le alegem în numele nostru, cele care ne reprezintă. Spre exemplu, eu aleg să fiu prietenoasă, curajoasă, curioasă, altruistă și așa mai departe. Toate aceste detalii mă definesc. Sunt trăsături de bună practică și le pot da mai departe. Devin un exemplu pentru cel de lângă mine. Deci, observăm că aceste valori morale sunt la un nivel micro, restrâns. Sunt ale mele și pot să le dau mai departe către prietenii mei. Dar, dacă mergem la valorile culturale, acestea sunt la nivel macro - poate la nivelul unei națiuni, poate la nivelul țării, cum ar fi educația, credința, respectul față de membrii familiei, respectul față de cetățeni, cunoașterea propriei noastre limbi, cunoașterea propriei istorii, cunoașterea tradițiilor și respectarea acestora. Acestea sunt la nivel macro: m-am născut și îmi cunosc limba, îmi cunosc istoria, îmi respect părinții, îmi cunosc obiceiurile, tradițiile, folclorul și pot să fac lucrul acesta - să le dau mai departe. 

Cam asta ar fi diferența între valorile morale și valorile culturale. O să citez acum ceva ce spunea una dintre prietenele mele - „aceste valori stau la baza stării de bine a întregii națiuni, sunt ca un motoraș fără de care noi nu am putea să trăim bine și frumos”.

George Herlaș

reporter

George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

CUVINTE-CHEIE

evaluarea nationala elevi profesori exercitii