A vrut să dea înapoi elevilor ce a primit ea de la profesorii ei
De la fetița care se juca „de-a școala” când era mică până la acest premiu, au fost ani de studiu constant și o dorință puternică de a reuși. În liceu, datorită profesoarei sale care i-a insuflat dragostea pentru limba franceză i-a venit și pentru prima oară ideea că ar putea să fie și ea cadru didactic.
„La liceu, am avut cel mai frumos model, cea mai pasionată profesoară de limba franceză. Era atât de implicată, încât îmi doream să fiu și eu la fel. Limba franceză am învățat-o cu drag datorită doamnei profesoare Cristina Grigori, așa că atunci când a trebuit să aleg o meserie de viitor, nu a existat niciun moment de îndoială sau nesiguranță. Pasiunea ei a devenit pasiunea mea”, povestește tânăra.
Este din Piatra Neamț și studiile superioare le-a terminat la Iași, la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Mergea, pe perioada studiilor, în școli și licee din zonă, apoi în alte orașe din țară, pentru a face ateliere în limba franceză de benzi desenate francofone cu elevii, dar și formări pentru profesori.
„Mulțumită acestui proiect am desfășurat zeci de ateliere, formări, conferințe, concursuri, iar beneficiarii direcți au fost elevii și profesorii lor”, povestește Bianca Darabă.
După facultate, a lucrat câteva luni la un centru de limbi străine, unde le-a predat angajaților diferitelor companii din Iași, dar a fost doar o etapă din viața sa, spune azi.
Îi pune pe elevii ei în contact cu vorbitorii nativi
De fapt, și-a dorit dintotdeauna să le ofere elevilor ce a primit și ea la rândul ei. A ajuns la catedră în 2022 și a devenit repede o sursă de motivație pentru ei. A fost foarte curioasă să testeze metodele interactive învățate în facultate.
Timp de 4 luni a făcut naveta la două școli din Roman, la 50 de km distanță de casă, și una la Târgu Neamț, pentru a avea o normă de 18 ore. Din ianuarie, spre fericirea sa, a putut să aibă o normă întreagă la Liceul „Vasile Conta” din Târgu Neamț.
Predă franceză elevilor de gimnaziu și liceu. Profilul liceului este unul tehnic, așadar limba franceză nu are foarte multe ore în orar. Foarte puțini elevi au iubit disciplina la început, dar doar din cauza insecurităților lor emoționale, crede profesoara.
„În fiecare clasă, atunci când am adresat la prima noastră oră împreună întrebarea «vă place franceza?», foarte puțini mi-au răspuns DA. Dar asta, am descoperit mai târziu, din cauză că nu au căpătat încredere să se exprime cu un minimum de cuvinte cunoscute”, își amintește profesoara. „Le-am explicat că primul rol, și cel mai important, al limbii străine este să transmiți un mesaj și să fii înțeles, chiar dacă există piedici gramaticale. Mesajul este cel mai important. Odată ce le-am insuflat încrederea că orice greșeală este un pas spre învățare, majoritatea copiilor au arătat o extraordinară deschidere spre materia mea, iar pașii mici formează acum, spre final de an, un frumos puzzle complet”, continuă tânăra.
Cu toată că România este țară membră a spațiului francofon, limba franceză este abia pe locul cinci ca opțiune pentru români, potrivit platformei clubulcopiilor.ro. Afirmația se bazează pe datele motorului Google, care a măsurat volumul de căutări în Google pentru cuvinte cheie ca „învață engleza” sau „cursuri engleză”, în perioada aprilie 2022 - martie 2023.
Bianca vrea să bată însă aceste statistici și să aducă limba franceză printre preferatele elevilor. A organizat inclusiv o întâlnire online în care a adus laolaltă șase prieteni din Franța, Belgia, Spania, Armenia. „Participarea nu era obligatorie, ci pe bază de înscriere. 20 de elevi au fost dornici să participe, iar activitatea a fost foarte plăcută. Elevii puneau întrebări în limba franceză acestor nativi și și-au arătat interesul de a-i cunoaște mai bine pe rețelele de socializare. Apoi, lectorița din Franța, Julie Monade, împreună cu profesoara universitară Dana Monah, de la Facultatea de Litere din Iași, au venit la noi în liceu pentru 3 ore de ateliere cu diferite clase mixte”, povestește profesoara.
„Privind materia predată, gândul meu este să le deschid mintea către importanța limbii franceze și că orice pas (fie el cât de mic) făcut în timpul fiecărei ore contribuie la evoluția lor pe acest drum, la îmbogățirea lor cu câteva informații esențiale de care se pot ajuta în orice context”, mai explică ea.
Jocul „Scaunele emoțiilor” în limba franceză
La clasa a VI-a a făcut o activitate pe care a numit-o „scaunele emoțiilor”. A propus o frază simplă: „Je n’ai pas mangé aujourd’hui” („Nu am mâncat astăzi”). Într-un cerc a așezat trei scaune. Fiecare scaun a primit de la elevi o emoție. Scaunul 1: la joie (fericirea). Scaunul 2: la colère (furia). Scaunul 3: la fatigue (oboseala). Un elev merge în fața scaunelor, alt elev propune un număr. Elevul din mijloc se așază pe scaunul propus, spunând propoziția aleasă cu intonația dată de emoția scaunului. „Je n’ai pas mangé aujourd’hui” spus cu furie, de pild, apoi numărul următor impune ca aceeași propoziție să fie veselă.
„La sfârșitul jocului, elevii recunosc semnificația cuvintelor care exprimă emoție, știu să exprime acea emoție atunci când li se cere, știu deja o propoziție la perfect compus, deși încă nu l-au învățat. Dar cel mai important, se creează o atmosferă minunată între colegi, o stare de colaborare și fiecare elev devine la rândul lui jucător în centrul cercului, dar și ghid al jocului”, a dat un exemplu de activitate profesoara.
„La classe renversée” – clasa răsturnată la orele de teatru
Divertismentul apare la orele de limba franceză care se desfășoară sub forma unor piese de teatru, mai ales că permite elevilor să se concentreze pe mai multe simțuri în același timp. Mișcarea corpului în timpul interpretării rolului, mimica feței, vocea adaptată replicii, toate acestea ajută la memorarea facilă a unui text.
„Am descoperit această metodă datorită lui Jan Nowak, formator de teatru în limba franceză. El propune ca limba franceză să fie armonios îmbinată cu teatrul deoarece a juca un rol înseamnă a-și însuși cuvintele, a le înțelege, a le analiza și a le da o formă orală. Abia după ce învățăm după ureche un text, îl vom citi, și nu invers”, explică Bianca.
Atunci când la clasele profesoarei se fac activități de învățare prin teatru sau prin joc de rol, elevii preiau rolul profesorului și moderează. Surprinzător este că elevii adoră acest lucru, observă că nu există motiv de stres sau emoție, ci doar un moment frumos al clasei.
„Întotdeauna vor exista cei care ridică primii mâna pentru a deveni ei moderatori, ceea ce îi atrage până la sfârșitul activității pe toți elevii”, spune profesoara.
Benzi desenate la clasă
Mizează pe o franceză predată interactiv, căci așa se văd rezultate rapid, crede profesoara. A făcut apel și la predarea prin intermediul unor ateliere de benzi desenate, o metodă descoperită într-un semestru, la facultate. În 2019 a început studiile de Masterat la aceeași facultate, specializarea Studii Francofone, totodată și un proiect de benzi desenate, alături de Olivier Noël, pe atunci lectorul belgian al departamentului de franceză pe care l-a adaptat după vârstă.
„Culoare, imagini, text, acțiune ilustrată, tehnici diferite de desen, autori contemporani cu tematici diferite, toate aceste lucruri pe care banda desenată le cuprinde sunt pretexte de învățare. Orice element al benzii desenate poate fi exploatat la clasă și atrage însușirea unor competențe de durată”, explică profa de franceză.
Elevii nu sunt obișnuiți cu acest stil, dar îl îmbrățișează cu curiozitate. Ora cu bandă desenată francofonă este întotdeauna primită cu foarte mare entuziasm, deoarece elevii sunt la primul contact cu acest tip de lectură și sunt foarte entuziasmați, mai spune Bianca.
Elevii profesoarei, prezenți la festivaluri de scurtmetraje
La festivalul de scurtmetraje din Zagreb, elevii sub îndrumarea profesoarei au prezentat două scurtmetraje. Unul despre Influența tehnologiei asupra tinerilor, iar celălalt despre un spectacol de stand-up al clubului școlii.
„Filmulețul cu stand-up a câștigat votul publicului cu un număr foarte mare de voturi. Filmările s-au făcut în afara orelor și am apreciat disponibilitatea necondiționată a elevilor de a duce la bun sfârșit acest proiect”, povestește profa.
Elevii sunt dornici să participe la activități atunci când tema propusă le este cunoscută sau apropiată. Un exemplu este că două eleve au participat la un concurs de eseuri despre feminism și o elevă chiar a câștigat premiul al doilea.
