Simona Mitrea, directoarea Romanian Gifted School din București, a explicat pentru Școala 9 cum funcționează educația dedicată copiilor cu abilități înalte. Își numește elevii, care în proporție de 90% un coeficient de inteligență peste medie, „talentați”. Se ferește de termenul „geniu”, despre care crede că și-a pierdut din semnificație prin folosirea în exces. Unde mai pui că uneori abilitatea înaltă poate sta „pitită” sub dificultăți de învățare, dislexie, Asperger, ADHD. De aceea, Simona folosește în școala ei metode netradiționale, adaptate nevoilor fiecărui copil.
După doi ani de la începutul pandemiei, a fost ridicată starea de alertă. Asta înseamnă că restricțiile nu mai sunt în vigoare. Ceea ce devenise noua normalitate, masca purtată la interior, ratele de incidență a îmbolnăvirii care dictau deschiderea școlilor, toate se vor transforma într-o ciudată amintire. Doar că școala românească dă semne că se va întoarce la aceleași metehne pe care le știam și analizam încă de dinaintea pandemiei. Tot în acești ani, autoritățile s-au angajat să ia mai multe măsuri pentru digitalizarea școlii, dar toate au rămas doar declarații.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de copiii de 5 ani din SUA, Estonia și Anglia. Acesta a dezvăluit că modelele din familie și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor. Raportul mai arată că abilitatea de a citi și a înțelege un text în rândul copiilor de 5 ani este mai influențată de situația economică a familiei decât de faptul că sunt fete sau băieți. Adică sărăcia afectează mai mult capacitatea de învățare a unui copil decât genul.