Sistemele educaționale nu abordează gravitatea crizei climatice în programele școlare și profesorii nu sunt pregătiți să le abordeze la ore, avertizează UNESCO, principala agenție care se ocupă de educație în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Mesajul a fost transmis înainte de prima reuniune comună a miniștrilor mediului și educației în cadrul summit-ului pentru climă COP26, de la Glasgow.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Alexandra Grigore, o învățătoare romă în vârstă de 27 de ani, își poartă cu mândrie identitatea la școală prin fusta cu motive florale, baticul colorat și lecțiile despre respect și diversitate. Într-o școală modernă din Chiajna, le arată copiilor că a fi rom nu e o rușine.