Cum s-a ajuns aici?
În ziua de 28 noiembrie, Guvernul de la Tbilisi, compus din membri ai partidului Visul Georgian, a anunțat că suspendă, până în 2028, procedurile pentru aderarea Georgiei la UE. Premierul Irakli Kobakhidze, președintele partidului populist Visul Georgian, a anunțat decizia după ce Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor legislative din 26 octombrie. Acesta a acuzat Parlamentul European și „unii lideri europeni” de „șantaj”, scrie Al Jazeera.
Parlamentul European a cerut ca Georgia să reia alegerile în decurs de un an sub supraveghere internațională din cauza „neregulilor semnificative” din desfășurarea lor.
- Vineri, pe 6 decembrie, alegerile pentru președinte din România au fost anulate de Curtea Constituțională și urmează să fie reluate până în martie anul viitor. Cauza: interferența rusă în procesul electoral în primul tur de scrutin.
Georgia depusese cerere de aderare la UE în martie 2022, iar obiectivul integrării este în constituție din 2017. 80% din populația Georgiei a declarat că vor ca țara lor să fie membră UE, potrivit unui sondaj realizat de ONG-ul National Democratic Institute cu sediul la Washington.
Dar nu e prima oară când Partidul Visul Georgian scoate lumea în stradă. În mai anul acesta, partidul a trecut prin parlament așa-numita lege „a agenților străini”, care spune că orice organizație din Georgia care primește mai mult de 20% fonduri din afara țării să fie înregistrată ca organism care „urmărește interesele unei puteri străine”. O lege asemănătoare există și în Rusia.
În septembrie a trecut o altă lege care oprimă drepturile comunității LGBT, pe care guvernanții au numit-o pentru „protejarea valorilor familiei”.
Guvernul a răspuns la protestele de acum cu forță brută, acuzând că acestea sunt conduse din afară.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia stă departe de problemele „interne” ale Georgiei, dar a comparat cu protestele Euromaidan din Ucraina când tinerii au cerut să intre în UE și a adăugat că Georgia „se îndreaptă rapid pe calea ucraineană către abisul întunecat” și că acest lucru se va termina „foarte rău”.
„Nimeni nu vrea să trăiască sub influența Rusiei”
Tamta Natckebia, jurnalistă la Publika, este încă la redacție aproape de ora 21 seara. De la calculatorul ei la care ne-am conectat pe Meet, arată spre fereastra din stânga unde spune că poate vedea valuri de oameni curgând spre centrul orașului unde se țin protestele.
Crede că politicienii georgieni au subestimat forța poporului. „După un an de proteste îndelungi, s-au gândit că oamenii sunt prea obosiți să mai iasă în stradă”, spune ea. Dar nu s-a întâmplat așa. Spune că și politicienii de opoziție „sunt slabi”, „azi spun una, mâine alta, și oamenii nu-i mai cred”, dar totuși, se spera că alegerile îi vor scăpa pe georgieni de acest guvern. Nu s-a întâmplat. E un protest născut dintr-o furie nedescărcată, spune jurnalista.
„Oamenii stau acolo în mod pașnic, dar poți simți, de asemenea, această furie mocnită pentru că toată lumea urăște Rusia și nimeni nu vrea să trăiască sub influența Rusiei. Le spuneam prietenilor mei că putem trăi sub sărăcie pentru că suntem dintotdeauna săraci și suntem obișnuiți cu asta, dar când vine vorba de Rusia, există o linie roșie, nimeni nu vrea Rusia”.
Deja sute de mii de oameni ies în stradă, majoritatea tineri, sunt părinți care vin cu copii, dar sunt și bunici care vin să-i susțină.
„Oamenii se adună în fiecare seară și își petrec întreaga noapte rezistând forțelor speciale, poliției, tunurilor cu apă, capsulelor cu gaze lacrimogene și violența este teribilă, iar a doua zi sunt mai mulți oameni decât în ziua precedentă, în fiecare zi tot mai mulți”, povestește Tamta.
Jurnalista de 35 de ani spune că nu-și amintește alte proteste de asemenea forță ca cele de acum. Forțele de ordine îi gonesc cu tunuri de apă, fumigene și forță brută, iar protestatarii dau cu artificii ca la Revelion. „Artificiile sunt minunate. Oamenii care aruncă aceste artificii sunt și cei care stau în fața forțelor de ordine și sunt, nu știu, 300-500 de persoane. Iar alte mii de oameni stau în spatele lor. Și acești oameni sunt puterea celorlalți”, povestește Tamta.
„Era un tip care cânta despre faptul că toți suntem creștini ortodocși, dar eu îmi iubesc și frații musulmani care locuiesc și ei aici. Și este foarte divers mesajul și foarte puternic. Atunci când participi la protest simți această speranță, putere și solidaritate”.
Protestul elevilor
Și elevii au realizat proteste în școli, ca să susțină lumea din stradă. „Elevii ies de la ore și stau în afara școlii cu steaguri georgiene, cu steagul UE, și spun că nu vor Rusia, că susțin acest protest și își exprimă solidaritatea față de cei care sunt arestați și bătuți. Își confruntă profesorii atunci când nu sunt sprijiniți, fiindcă sunt directori de școală care încuie ușile școlii ca ei să nu iasă să protesteze sau îi amenință pe copii cu poliția. Dar copiii au protestat de la ferestre fluturând steaguri”, mai spune jurnalista. Potrivit ei, Guvernul a înlocuit în ultimul an directorii de școli cu cei agreați de partid.
Tamta e îngrijorată. Aleksander Keshelashvili, care a fost bătut grav în prima zi și a fost operat la nas, este colegul ei. Guvernul nu pare să dea înapoi, violențele continuă. Scutul ei este munca. „Când nu sunt la muncă, am doar câteva ore de somn și mă trezesc, fac duș și apoi sunt din nou la muncă, acesta este mecanismul meu de apărare”.
O alină solidaritatea națională care s-a creat.
„Există mulți câini vagabonzi în Tbilisi. Și, desigur, acești câini vagabonzi participă la proteste. Oamenii care protestează au grijă de câini, iar câinii latră la forțele speciale care au început să răspândească zvonuri că protestatarii au antrenat câini de luptă împotriva lor”.
Este la curent și cu protestele din România în urma intrării în al doilea tur de scrutin pentru prezidențiale a lui Călin Georgescu, un candidat cu un discurs anti-UE și anti-NATO și legionar, cu o campanie electoraaulă agresivă în TikTok, despre care jurnaliștii Snoop au arătat legăturile cu Rusia, inclusiv prin banii rusești, plătiți în reclame cu medicină naturistă și știri cu sfinți.
În urma acestor dezvăluiri, susținătorii candidatului i-au amenințat pe jurnaliști. Snoop a publicat o înregistrare în care Bruno Mihăilescu, în dialog cu jurnalistul Victor Ilie, amenință că „o să fie desființate toate sistemele din România, inclusiv toți jurnaliștii care au mințit poporul”. Bruno Mihăilescu este liderul organizației Tracia Unită, care îl sprijină pe Călin Georgescu.
Mihăilescu a mai spus că „sunteți documentați toți, tu nu înțelegi că avem tot despre voi? Tot! Tot, și unde te duci, și ce faci, și ce mănânci, tot. Știm tot. Și de unde vă vin banii, și unde vă duceți”.
În urma acestor amenințări, Poliția Capitalei s-a autosesizat și a anunțat că face verificări.
Și jurnalistul Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii „Starea Nației”, s-a confruntat cu amenințări. În ediția din 2 decembrie a emisiunii, jurnalistul a citit un mesaj în care cineva îi amenință cu moartea pe el și pe copilul său.
1/6
