Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.
Are 52 de ani. Pe 25 dintre ei i-a petrecut la catedră. Are tatuaje. Multe tatuaje. „Ce fel de profesor sunteți dumneavoastră cu tatuajele astea?”, a întrebat-o cândva un părinte. „De engleză”, a venit, firesc, răspunsul.
În Europa, sunt doar nouă alte țări în care profesorii câștigă mai puțin decât cei din România. Chiar dacă nu sunt tocmai în coadă, cadrele didactice de la noi câștigă mult mai puțin decât țările din vârful ierarhiei, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg. În aceste țări un profesor începător câștigă de cinci ori mai mult decât unul cu experiență din România, care are toate gradele didactice.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.