
Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.

Între două și șapte ore petrec românii online, după cum arată diferite cercetări din ultimii ani. Dezbaterile care se aprind în mediul online adesea distrug prietenii și îndepărtează familii. Proiectul (De)Conectat al Art Revolution explorează „modul în care fake news, ideile intolerante și radicale, amplificate de social media ne polarizează atât în spațiul online, dar mai ales în viața reală.” Premiera spectacolului are loc pe 1 și 3 noiembrie, de la ora 19.00, la Teatrul Masca.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Un filosof, doi oameni de știință și un cercetător în domeniul educației ne învață cum să ne protejăm de informațiile false și manipulatoare și să luăm doar ce e de calitate și folositor din online. Analiza The Conversation oferă mai multe strategii prin care să ne punem la adăpost de avalanșa de informații neverificate adesea de pe internet.