Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.
În Tecuci, un oraș cu mai puțin de 35 de mii de locuitori, învățătoarea Florentina Golea face o lecție cu elevii săi de clasa a IV-a despre cum pot fi eroi în vreme de pandemie, inclusiv prin vaccinare. A doua zi postează pe Facebook câteva fotografii de la activitate, care sunt preluate de pagina oficială a campaniei de vaccinare pe 5 octombrie, de Ziua Educației. Urmează apoi sute de comentarii jignitoare, inclusiv amenințări cu moartea, povestește cadrul didactic.
Dezamăgirea resimțită de cadrele didactice la început de an școlar nu ține doar de lipsa resurselor, ci și de fragilitatea emoțională pe care o provoacă sentimentul că duc greul singuri. Consecințele acestei stări se reflectă atât în sănătatea lor psihologică, cât și în relația cu elevii. Psihoterapeuta Domnica Petrovai a vorbit înainte de un început de an școlar complicat, cu proteste și incertitudini, despre primele semne ale epuizării și strategiile care îi pot ajuta pe profesori să-și păstreze echilibrul interior.
Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.