
Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.

Opt profesori români și romi predau în școala din satul Măguri, Timiș, unde toate orele, cu excepția celor de română și engleză, se desfășoară în limba romani. Pentru oamenii din comunitate – peste 80% sunt romi – să termine un liceu și mai ales o facultate e o victorie. Călin Odă se numără printre cei care au reușit. Absolvent de Politehnică în Timișoara, acum le predă matematică elevilor din instituția în care a învățat și el. S-a întors în sat pentru familia lui, dar și ca să-i țină pe copii aproape de școală. Vrea să ocupe postul de mediator școlar, liber de mult timp, și să-i convingă pe adulții din sat să prioritizeze educația copiilor și să-i lase să învețe.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Deși vacanța de iarnă s-a încheiat de mult, noul pachet de legi în domeniul educației întârzie să apară. Ligia Deca, actualul ministru al Educației, s-a răzgândit: deși promisese că va face publice legile modificate ulterior dezbaterii publice, aceasta se eschivează și anunță că legile nu vor fi prezentate decât în momentul în care intră deja pe circuitul de avizare interministerială, potrivit Edupedu.ro.