
Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.

Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.
Cum învață elevii de azi? Care este psihologia generațiilor Z și Alfa, cât de diferiți sunt de Millenials și de Baby Boomers, adică de părinții și bunicii lor? Raluca Stratulat a studiat psihopedagogie, este profesor de arhitectură și, de trei ani, antreprenor în domeniul educației. A dezvoltat aplicația mobilă IziBac de pregătire pentru examen studiind în detaliu specificul copiilor de azi, inclusiv nevoilor de învățare pe care le au în era tehnologiei. Într-un interviu pentru Școala 9, Raluca a explicat de ce discuțiile de tipul „pe vremea mea...” nu-și au rostul astăzi, dacă vrei să-i înveți pe copii să învețe, dar și că există un schelet universal al învățării, indiferent de vremuri.