
E graphic designer ziua și ar vrea să fie ilustratoare în restul timpului. Își ia energie din serile senine cu stele.

Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Expert internațional în politici educaționale, Madlen Șerban a făcut parte din echipa care a contribuit la reformarea sistemului de educație din Kurdistanul Irakian. Își amintește de călătoriile de lucru în Irak, unde nu avea acces la telefonul mobil iar ghizii le arătau cum se pot prăji ouă pe asfaltul încins. A rămas impresionată de determinarea liderilor unei țări răvășite de război de a investi în educație. Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9 despre ce înseamnă reforma educațională, digitalizarea și normalizarea relației dintre profesori-părinți și elevi.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.