
E graphic designer ziua și ar vrea să fie ilustratoare în restul timpului. Își ia energie din serile senine cu stele.

Mulți tineri aspiră la o diplomă de facultate pentru că o văd drept simbolul succesului și cred că le aduce și un salariu mai mare. Însă teoria și practica trebuie să meargă mână-n mână, atrage atenția un expert în politici educaționale într-o analiză The Conversation.
Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.