Elevii din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a, nu pot fi exmatriculați. Deși nu este o noutate, acest lucru a devenit subiect de discuții aprinse între profesori și părinți, după ce prezentatorul TV Dan Negru a vorbit, într-o postare pe Facebook, despre elevii indisciplinați, pe care îi numește „loaze” și „cirezi de proști”, și care ar trebui dați afară din școală. Discuția a escaladat pe rețelele sociale și după ce un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” din Capitală și-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul unei ore. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii spun că exmatricularea nu a fost niciodată o soluție, alții cred că nu trebuie sacrificată o întreagă clasă pentru binele unui singur copil.
2022 va rămâne în istorie sub umbra războiului din Ucraina, după 80 de ani de pace în Europa. Am mers la granițe și am vorbit cu refugiații, am vorbit și cu profesori și elevi rămași în țara lor sau care și-au găsit adăpost la noi și în Polonia. Am discutat cu profesorii români care fac minuni în condiții vitrege la școlile din rural, iar cei care au luat calea străinătății ne-au povestit experiențele lor. Am intervievat elevi care ne-au uimit cu performanțele lor și am încercat să înțelegem și limitările sistemului, prin voci din interior. Iată o selecție de reportaje, interviuri și analize ale anului 2022.
Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție Ligia Deca a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică modul în care se împarte bugetul și către ce se duce de fapt grosul banilor: pensii și salarii.