Elevul Mădălin Ghiuler mergea șase kilometri pe jos, prin pădure și pășuni, din satul Mahriu, Vrancea, până la școala din comună. Ajungea rar nu doar din cauza distanței, ci și pentru că nu era deloc motivat. Abia la liceu, un colegiu tehnic din Focșani, a prins drag de învățătură. „Fie ultimul din bancă, fie primul din bancă, fie cel blond, fie cel brunet, toți trebuie priviți la fel și integrați”, spune astăzi tânărul de 26 de ani, profesor de matematică la Liceul cu program sportiv din Focșani. Știe că el a fost excepția, fiindcă regula sunt elevii care umplu statisticile Ministerului Educației la capitolul abandon școlar. Iată povestea sa, cum a relatat-o acesta pentru cititorii Școala 9.
Procrastinarea poate fi dăunătoare pentru sănătatea noastră fizică și psihică. Mai multe studii au arătat că cel puțin jumătate dintre studenți procrastinează până la un nivel care poate fi dăunător pentru educația lor. Cercetătorii spun că amânarea sarcinilor este un lucru ce se poate corecta prin terapie sau prin mici schimbări în viața de zi cu zi.
În fiecare zi sunt trimise peste 300 de miliarde de mail-uri. În fiecare minut, utilizatorii YouTube se uită la peste 4 milioane de clipuri. Avem mai multe informații decât în orice altă epocă, dar încă nu le folosim. Specialiștii spun că marea miză a dezvoltării este alfabetizarea matematică a populației, ca să poată înțelege și utiliza datele pe care le primește în cantitate tot mai mare. În plus, o gândire statistică la nivel de liceu ar putea ajuta și la creșterea ratei vaccinării.