Ministrul Educației din Moldova, Igor Șarov: „Închiderea școlilor va fi ultima variantă, acolo unde nu vor mai exista alte posibilități”. Un fost ministru din România îl ajută cu sfaturi

Nu au avut nici peste Prut calculatoare și profesori pregătiți să predea online. Așa că, la început, au fost nevoiți să trimită profesorii la poarta elevilor cu lecții sau chiar să le trimită temele prin poștă. Au reușit însă peste vară să trimită la cursuri Google peste 83% dintre profesori, printr-un parteneriat al Ministerul Educației. Și Moldova se confruntă cu o criză de personal, dar ca să-i atragă pe tineri să se facă profesori, le oferă subvenții de mii de euro. În plus, le achită jumătate din valoarea unei case, timp de 25 de ani, dacă rămân în sistem.

Ministrul Educației din Republica Moldova, Igor Șarov, a povestit pentru Școala 9 ce demersuri au făcut în pandemie și ce lecții au învățat pe parcurs. Spre deosebire de noi, au în fiecare zi oglinda îmbolnăvirilor din rândul profesorilor și elevilor și caută să țină cât mai mult școlile deschise, ca toți copiii, indiferent de situația de acasă, să poată învăța. Pentru asta, susține că aproape nici nu s-a desprins de minister: „Din martie și până în prezent am avut doar trei duminici în care mi-am permis să stau cu familia. În fiecare zi, de la 6 până la 23, am stat la cabinet, am făcut tot ce am putut.”

A dezvăluit și că are un consilier foarte bun care îl ajută în reformă: pe Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației de la noi. „Spiritul foarte, foarte pragmatic al domnului Funeriu mie nu poate să-mi dăuneze, discutăm zilnic despre subiectele din educație și îl respect enorm”, spune Igor Șarov.

Școala 9: Igor Șarov, sunteți ministrul Educației numit în plină pandemie. În Republica Moldova ați început cursurile cu toți copiii la școală, apoi s-au infectat foarte mulți profesori. Care sunt lecțiile pe care le-ați învățat până acum? Și ce a scos la suprafață această pandemie în Republica Moldova?

Igor Șarov: Pandemia a scos la suprafață multiplele probleme care au existat în societate și pe care nu le-am prioritizat. Dar nu numai Republica Moldova, nici alte state nu au fost pregătite. În întreaga lume s-au luat măsuri pentru a spori accesul și participarea elevilor, studenților la educație și a fost necesar să reacționăm rapid pe toate segmentele educației. Am fost nevoiți să învățăm din mers.

Lupta împotriva pandemiei nu e doar a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, ci e a întregii societăți.

„Noi nu vorbim de un învățământ online, noi vorbim de un învățământ la distanță”

Ne puteți detalia ce ați învățat?

În prima etapă, până în iunie, închiderea școlilor și trecerea la învățământul la distanță l-am văzut exact în maniera în care l-au văzut colegii noștri din alte state, crezând că în vară odată cu temperaturile ridicate virusul va înceta. N-a fost să fie și eforturile noastre au fost îndreptate spre realizarea obiectivelor propuse. Pe de altă parte, trecerea la învățământul la distanță a scos în evidență anumite probleme legate de specificul Republicii Moldova. Noi nu vorbim de un învățământ online, noi vorbim de un învățământ la distanță. Noi avem în Republica Moldova peste 331.000 de copii și 32.000 de computere. Prima problemă este lipsa acută a tehnicii de calcul, a doua problemă este lipsa abilităților digitale a profesorilor, iar a treia problema era că nu aveau toți acces la internet. În special, mă refer la categoriile vulnerabile ori la alte categorii din satele din Republica Moldova. Avem 1.240 de școli.

Sunteți foarte activ în mediul online, în fiecare zi postați pe Facebook două-trei lucruri pe care le faceți. Cât de importantă e comunicarea în aceste zile?

Problema comunicării a fost una din prioritățile ministerului și nu pentru a fi vizibili, ci pentru a fi cinstiți și pentru a nu denatura o stare a lucrurilor, să o înfrumusețăm, să o facem mai bună decât este în realitate.

Atunci când vorbeam de învățământul la distanță, modalitățile în care a fost realizat în această primăvară au fost diverse. Imaginați-vă că sarcinile erau aduse la poarta elevului, erau preluate de către părinți, rezolvate de către elevi, apoi preluate de către profesor. Doi: transmise prin poștă. Trei: au fost diferite și foarte complicate. În același timp, noi ne-am propus să fim foarte transparenți în toate.

La fiecare dintre procurările de laptopuri, la fiecare dintre donațiile date, cât de mici au fost ele, le-am adus un semn de recunoștință. Pe pagina ministerului noi am creat o rubrică COVID-19, în care găsiți toate documentele, metodologiile și toate eforturile ministerului.

Dacă știau să deschidă computerul, însemna că aveau abilități elementare

Câți dintre profesori erau pregătiți să predea online și cum i-ați pregătit în perioada asta, din iunie până la începutul noului an școlar?

Noi am încercat împreună cu șefii organelor locale de specialitate din învățământ să colectăm date și peste o mie de profesori nu aveau abilitățile necesare în general, din cei peste 24.000. Aici vorbim despre lipsa cu totul a abilităților. Fiecare profesor, atunci când vorbeau despre nivelul de pregătire și spuneau că știu să deschidă computerul, asta însemna că aveau elementar abilități digitale. Dar pentru noi nu a contat atât această cifră, cât că trebuie să reacționăm.

Tot din datele colectate, am înțeles că peste 28.000 de copii nu aveau acces la computere (8.5% din total) și peste 3.000 de cadre didactice nu aveau computere (12.5% din total). Știind aceste cifre, am avut discuții cu partenerii noștri de dezvoltare, pentru că la politici trebuie să ai cifre de reper, iar acestea au fost cifrele care au fost culese în stare de război.

În perioada următoare am luat diferite măsuri. Patru luni am dus discuții cu gigantul american Google și am semnat un memorandum în care peste 20.000 de profesori din iulie și până în septembrie au fost școlarizați la trei programe: inițiale, medie și avansată.

Pe mine mă bucură nu atât aceste cifre, ci faptul că 20.000 de persoane s-au înscris singure la aceste 60 de ore de cursuri.

„Școala nu este principalul focar de infecție”

Ce măsuri luați pentru cei care nu vor să predea online?

În acest an, după cum cunoașteți, noi am propus opt modele pentru funcționarea școlii în funcție de situația epidemiologică și de capacitatea școlii. Spre deosebire de alte state din Europa, noi inițial am luat măsuri mai drastice, am pus distanță de un metru și jumătate, ceea ce a produs un disconfort inițial. Numărul de școli după modelul 1, față în față, era undeva sub 70%. Acum din numărul total de 1.240 de școli, noi avem 950 în modelul 1 după ce am micșorat la 1 metru distanța fizică.

Noi am terminat primul semestrul pe 25 octombrie, avem 4 semestre în Republica Moldova. Noi am monitorizat situația zilnic în baza datelor colectate de la organele locale de specialitate în domeniul sănătății și al educației au permis să ne formăm o imagine clară în republică de apariție a unor focare și să putem remedia și să intervenim la închiderea școlii și la trecerea online acolo unde era strictă necesitate. Am ajuns la o concluzie acum că școala nu este principalul focar de infecție coroborat cu creșterea gradului de infectare din societate.

Dacă anul școlar l-am început în carantină, care era rezultatul infectărilor de peste vară, acum l-am încheiat cu 13 școli în carantină, în primul semestru fiind în total 19 școli închise din 1.240. În același timp a fost acceptul pe închiderea claselor, dacă se infectau elevii sau profesorii. Numărul acestora a variat între 270 și 340 de clase, ceea ce ar fi însemnat în medie, maximum 20 și ceva de școli.

„Îmi fac cruce și aștept să înceapă al doilea semestru”

Câți profesori s-au îmbolnăvit până acum? Le decontați testele COVID?

Zilnic monitorizăm numărul de îmbolnăviri, cu toate că ar trebui să ne ocupăm numai de problemele din educație. Dar vă dau în perioada 26 - 30 octombrie – copiii sunt în vacanță – elevi avem 294 confirmați pozitiv iar 6.272 în autoizolare. 367 de cadre didactice sunt confirmate pozitiv, 332 în autoizolare.

Această monitorizare ne ajută pe noi să luăm decizii zilnic și să-i ajutăm pe colegii noștri din raioane. Din păcate, nu decontăm testele de COVID.

În opinia mea este foarte important să nu ascunzi, sunt cifrele generale pe țară vociferate în fiecare zi de colegii de la Ministerul Sănătății. Pentru noi e foarte important să avem o idee foarte clară și să putem gestiona situația. Și dacă am încheiat acest semestru cu doar 11 școli în carantină eu îmi fac cruce și aștept să înceapă al doilea.

Dacă într-o clasă se îmbolnăvește un copil dintr-o clasă, sunt testați și ceilalți? Ce se întâmplă?

Clasa intră în autoizolare imediat. În fiecare clasă se face triajul matinal și în momentul în care copilul are temperatură ori dacă apar alte simptome imediat reacționează managerul instituției de învățământ, asta dacă nu reacționează părintele acasă. Și se primește decizia inițială despre închiderea clasei.

În mediul rural care este situația? Copiii merg zilnic la școală?

În mediul rural încă nu este infecția. Noi avem datele pe fiecare raion în parte și pe fiecare instituție în parte. Monitorizăm situația în republică și atâta timp nu a ajuns virusul într-o localitate sau alta, noi ne propunem să facem școală, dar situația se poate schimba de la moment la moment. Dar propunerea mea pentru colegii din comisia de sănătate publică este că închiderea școlilor va fi ultima variantă, acolo unde nu vor mai exista alte posibilități.

Aproape 30% dintre școli au toaleta în curte

Cum stau școlile în privința igienei? Câte școli au toalete în curte?

Protejarea sănătății copiilor, elevilor și studenților a fost una din prioritățile noastre. Dacă vorbim de situația de la noi, avem peste 400 de școli în care wc-urile sunt în curte. La grădinițe, situația e mai bună – avem peste 50 de grădinițe care nu au condițiile necesare. Dar aici la grădinițe vreau să spun că aportul României este enorm și substanțial: în jur de 1.000 de grădinițe și 27 de milioane de dolari investite în realibitarea clădirilor.

Problema dezinfectanților este una vitală și guvernul a identificat 30 de milioane de lei pentru a putea susține școlile. Am avut susținerea UNICEF-ului, la sfârșitul lunii august o sumă de 500.000 de dolari au fost procurați pentru dezinfectanți și distribuiți în școli. Iar în rest, măsurile sunt aceleași ca în toată lumea: aerisirea spațiilor, spălatul pe mâini, dezinfectarea încăperilor, a mâinilor, distanța socială.

„Îi așteptăm pe profesorii din România să vină acasă”

Cum stați la capitolul profesori? Pentru că oferiți acea indemnizație pentru tineri în primii trei ani, dar ce se întâmplă după aceea?

La pedagogi nu e numai indemnizația, este un șir de măsuri luate care chiar vreau să cred că în perioada următoare vor duce la rezultate mult mai bune la cei care vor merge în câmpul muncii și admitere decât în acest an. Indemnizația pentru un tânăr specialist este de 6.000 de euro, adică 120 de mii de lei (moldovenești), asigurați de stat în primii trei ani, cu condiții să rămână pedagog. Și 96 de mii de lei (moldovenești) pentru absolvenții colegiilor pedagogice, adică aproape 5.000 de euro.

În plus, ei au acces la prima casă, jumătate din valoarea unui apartament sau al unei case ți-l achită statul timp de 25 de ani cu condiția că rămâi în sistem. O altă măsură pentru profesori este micșorarea normei didactice de la 18 la 14 ore în primii 3 ani de activitate pentru același salariu. Dacă ai o distanță mai mare de 4 kilometri, ai transportul decontat. Sunt vreo 6-7 măsuri luate care au stopat acest proces de descreștere. Și vrem odată cu redeschiderea colegiilor pedagogice, unde am avut doi concurenți pe un loc și toate locurile bugetare ocupate, să schimbăm imaginea cadrului didactic. Îmi doresc să fie ca în România interbelică.

Ce se întâmplă după cei trei ani?

Cei trei ani de indemnizație îi ajută să se pună pe piciorele lor, în rest mai departe are posibilitatea să acceadă la grad – întâi, doi, superior. Au posibilitatea să lucreze mai mult.

Câți dintre tinerii aceștia rămân în sistem după cei trei ani?

Nu rămân toți în sistem, dar ei trebuie să dea banii înapoi dacă nu rămân. Anul trecut, 17 persoane au plecat din sistem.

Pot să vină și profesori din România?

Îi așteptăm să vină acasă. Îmi aduc aminte de anii ‘90 când au venit profesori din România la Liceul Prometeu, și acum își aduc aminte de ei, profesorii și elevii. Noi toți suntem români, îi aștept și pe basarabeni, și pe olteni și pe dobrogeni.

Foto: Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației

Reforma pornește de la universități

Înainte de începerea interviului mi-ați vorbit de un fost ministru al învățământului din România, domnul Funeriu, care vă este apropiat. Cum vă ajută un fost ministru al educației din România?

Ajutorul este unul enorm. În afară de percepțiile teoretice a lucrurilor care sunt caracteristice specialiștilor care se ocupă de politicile educaționale, un ministru mă înțelege mult mai bine. Și prin experiența pe care a avut-o, legătura este una strict pragmatică, strict practică. Iar experiența pe care a acumulat-o dumnealui în România îmi ajută enorm în formularea politicilor în domeniul educației pe care noi încercăm să le învățăm din mers. Dar spiritul foarte, foarte pragmatic al domnului Funeriu mie nu poate să-mi dăuneze, discutăm zilnic despre subiecte din educație și îl respect enorm.

Veți avea o lege Șarov - Funeriu în Republica Moldova?

Depinde de care lege. Deja am avansat mult în ceea ce privește reforma învățământul superior și asta e o mare realizare în condițiile pandemiei. Nu era un secret pentru nimeni că aveam multe universități și aveam puțini studenți. Din 2015 încoace, numărul de studenți a scăzut de la 95.000 până la 52.000.

Măsurile pe care le-am luat au fost pentru eficientizarea universităților prin fuziuni, trecerea la finanțarea transparentă a universităților, iar al treia – proiectul Băncii Mondiale care vine în următorii 5 ani să finanțeze universitățile în baza de proiecte și în baza altor priorități puse de Guvernul Republicii Moldova.