Învățătoarea lui îi spunea mereu că e cu capul în nori și s-a gândit să profite de asta.
Peste jumătate din copiii din România contemplă ideea de a-și construi viitorul în străinătate, din cauza lipsei de oportunități educaționale și a neîncrederii sau nemulțumirii față de condițiile de viață din România. Această statistică ar trebui să ne cutremure pe toți: de la „simpli” cetățeni, până la guvernanți. Din păcate însă, am ajuns să mă număr și eu printre ei.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?
Știm că după o vacanță binemeritată, cu cozonac și salată de boef, este mai greu să reveniți la manualele școlare, exerciții și eseuri. Dar Bacul se apropie, așa că noi continuăm cu planurile de învățare pentru examene. Astăzi, profesoara Gabriela Nedelcu vă ajută să mai puneți câteva piese în puzzle-ul istoriei de Bac: Evul Mediu, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, autonomiile locale.