Future Jobs Cup. Cum îi pregătim pe elevi astăzi pentru joburi care n-au fost încă inventate

Din 1997 până azi s-au născut în România aproape 6 milioane de persoane - 5.735.895 de persoane - să cităm exact Institutul de Statistică. Adică peste 30% din populația totală a României a crescut înconjurați de telefoane și internet, au ChatGPT să le dea răspunsuri sau să facă lucruri pentru ei și zeci de platforme sociale să-i distreze.

Ei sunt parte din GenZ și Alpha. Generația Z este prima considerată în totalitate nativă digital. Cei născuți între 1997 și 2012 sunt fie încă în școală, fie au sub 5 ani vechime pe piața muncii. Se distrează online, cumpără online, învață online. După ei vine Gen Alpha, cei născuți după GenZ și până în 2024 inclusiv, despre care se spune că va deveni cea mai numeroasă generație, spre 2 miliarde la nivel global. 65% dintre ei vor avea joburi care astăzi nu există. Un lucru căruia niciun nomenclator de ocupații din lume nu-i va putea face față.

Există un lucru cert însă în toată masa de incertitudini - joburile viitorului vor fi legate de tehnologie și prin urmare vor avea nevoie de aceste competențe.

Sunt suficient pregătite ele în România? Future Jobs Cup, competiția gândită de TikTok și Școala de Valori a venit să dea o mână de ajutor aici. Ce se știa?

• România se clasa pe ultimul loc în UE la competențe digitale a populației între 16 și 74 de ani, potrivit Eurostat. Nivelul competențelor digitale este legat și de nivelul de școlarizare - cu cât un român are mai puține studii, cu atât va avea abilități mai scăzute și digitale;
• Cum stau copiii? Testarea literației digitale făcute de platforma Brio și UiPath Foundation în urmă cu doi ani pe 3.000 de elevi de la clasa întâi până la final de liceu arată că competențele digitale cresc odată cu vârsta și că elevii români stau cel mai prost la crearea de conținut digital, rezolvare de probleme și comunicare și colaborare;
• Proba de competențe digitale (orală) de la Bac nu este eliminatorie iar rezultatele nu sunt sintetizate pentru public, astfel nu știm câți utilizatori începători, câți de nivel mediu, câți avansați și câți experimentați sunt în fiecare generație de liceeni;
• abandonul universitar este la 44% după primul an de facultate, arată un raport din 2022. Consilierea școlară este aproape inexistentă la noi - un consilier la 800 de elevi, iar cea în carieră, care ar trebui să fie făcută la orele de dirigenție este depășită, arată un raport al Băncii Mondiale, citat de Hotnews;
• în ceea ce privește angajarea tinerilor, suntem și aici pe ultimele locuri în UE - 30% dintre cei cu vârste între 20 și 34 de ani nu au un loc de muncă, în timp ce media în Europa este de 18%.

În oglindă, Forumul Economic Mondial face proiecții despre piața joburilor, din perspectiva a peste 800 de companii din toată lumea din 27 de industrii care par dintr-un film SF: tehnologii AI, sustenabilitate, digitalizare, o schimbare structurală masivă pentru 23% dintre joburi și asta numai în următorii cinci ani. 

La ce să ne așteptăm? „Profesii de tipul supervizor de drone sau apărător al identității virtuale, detectiv de date, DJ de emoții prin culoare, crypto broker, îmblânzitor de roboți, ghicitor de date. Într-o formă sau alta sunt, știu eu, niște denumiri cumva semi umoristice, dar în același timp ne arată cât de mult vor fi legate de acele aspecte care țin de tehnologie și de competențele și abilitățile pe care e nevoie să le aibă oamenii pentru a putea să performeze pe o anumită profesie”, spune Silvia Bogdan, președintele Asociației Școala de Valori.

TikTok și Școala de Valori au pornit să aducă o schimbare în felul cum sunt privite competențele viitorului organizând Future Jobs Cup, un proiect care să-i susțină pe studenți să „manifeste proactiv competența de leadership, spiritul antreprenorial și gândirea creativă pentru a crea proiecte și produse cu sens pentru ei înșiși și pentru generația căreia îi aparțin.”

2.400 de studenți din principalele universități s-au înscris în proiect și pe parcursul lui 

au învățat să analizeze date, să asigure securitatea unui site, să recunoască știrile false și să utilizeze instrumente digitale, să editeze un video. În a doua etapă au ajuns jumătate dintre ei cu proiecte care au integrat concepte legate de joburile viitorului.

Și totuși, cum va arăta piața muncii pentru tinerii care sunt acum în școală, pentru ce trebuie să se pregătească ei? Am vorbit despre asta cu Łukasz Gabler, Public Policy and Government Relations Manager CEE la TikTok și cu Silvia Bogdan de la Școala de Valori.

Cu 6.000 de specialiști în siguranță care lucrează pe piața europeană și un total de 11.000 de angajați doar în Europa, compania TikTok, care are peste un miliard de utilizatori activi, este și un angajator de dorit.

Łukasz Gabler mărturisește că nu se gândea că el, o persoană trecută de 42 de ani și-ar găsi locul într-o companie în care majoritatea utilizatorilor au sub 35 de ani. Avea o preconcepție. Deși compania nu face publică vârsta medie a angajaților, cu siguranță vârsta nu este un criteriu atunci când selectează CV-uri. Contează mai degrabă o anumită atitudine și o anumită mentalitate ca să intri în echipă. Iar joburile pe care le oferă sunt variate și nu toate exclusiv tehnice. „Codarea sau scrierea unui cod nu este necesară pe fiecare poziție de muncă. Poți fi un mare investigator, de exemplu, pentru a încerca să afli cine încearcă să fie actorul din spate pe platformă. Apoi, avem nevoie de o mare capacitate de analiză și cercetare. De exemplu, ai putea deveni expert financiar, deci ai nevoie de un fel de cunoștințe despre sectorul financiar. Există un întreg spectru de oportunități”, explică Gabler.

De altfel, în marile companii tech e nevoie de oameni cu abilități inclusiv din spectrul umanist. „Poți lucra astăzi ca specialist lingvistic sau specialist cultural. Acest tip de experți care au terminat studiile umaniste sunt, de asemenea, poziții foarte importante pentru piață. După părerea mea, acest mix între tehnic și umanist este cel mai căutat acum pe piață de către cele mai mari companii”, mai spune reprezentantul TikTok.

Pentru a ajuta tinerii să se pregătească pentru piața muncii, compania a decis să se partenerieze cu Școala de Valori pentru crearea proiectului Future Jobs Cup.

„Am decis să susținem acest program pentru a-l iniția în România și să dăm șansa studenților români, în principal, care au participat la acest proiect, să învețe mai multe abilități noi care le vor permite să fie mai bine recunoscuți pe viitoarea piață a muncii și, de asemenea, pentru ei înșiși să fie capabili să ia decizii bune atunci când își vor contura viitoarele carierei”, mai spune Gabler.

Și pe platforma TikTok au observat un interes al utilizatorilor care excede zona de distracție, de timp liber. „Acum măsurăm acest lucru, deci știm că 62% dintre utilizatorii platformei vin pe Tik Tok pentru a descoperi lucruri noi, iar 33% dintre ei pentru a învăța ceva nou. Și ceea ce merită menționat, de asemenea, este că de foarte multe ori nu se limitează doar la a rămâne pe platformă pentru a învăța ceva nou, ci sunt inspirați de TikTok, văd materialul și dacă le lipsesc cunoștințele suplimentare ies și caută aceste informații pe diferite portaluri.”

Dorința tinerilor de a da cortina la o parte să vadă cum arată joburile a observat-o și Silvia Bogdan în ultimii zece ani de programe de leadership și educație în România. „Nu este un proces rotund și un lanț al valorilor care să-i ajute pe tineri, de la gimnaziu mai departe către liceu, să aibă o claritate în alegerea rutei educaționale și apoi, în alegerea rutei academice sau opțiunea pe care o au către zona de piața muncii și carieră. De asemenea, este lipsa politicii educaționale care fac legătura între liceu, facultate și piața muncii ulterioare”, face o scurtă analiză a situației Silvia Bogdan. La toate se adaugă și plecarea masivă a tinerilor peste hotare.

Sunt companii care vor să pună umărul să-i pregătească pe tineri. În cadrul Future Jobs Cup zeci de profesioniști i-au mentorat pe tinerii înscriși în proiect să-și dezvolte abilitățile și să-și ducă proiectele în etapa următoare.

„Ce au nevoie tinerii? Dacă ne uităm la Revoluția 5.0, cea care practic transformă eminamente toată paradigma modului în care trăim, învățăm și muncim, e clar că se pune foarte mare accent pe zona de colaborare intergenerațională, pe a lucra în echipe multidisciplinare, pe importanța comunicării și leadershipului individual, dar în același timp și conștientizarea importanței focusului pe obiective comune. Lucruri pe care nu le învățăm la școală, pe care le dezvoltăm pas cu pas, de obicei, lucrând împreună cu alți oameni în cadrul companiilor sau a proiectelor pe care le alegem, știu eu, ca voluntari sau mai târziu ca angajați sau poate chiar conducători de organizații mici care sunt dispuse să inoveze”, explică Bogdan.

Aceasta crede că ar trebui să ne obișnuim cu ideea că viitorul joburilor înseamnă tehnologie, dar și că rolul oamenilor va rămâne important pe piața muncii a viitorului: „Inteligența artificială, IoT-ul, robotizarea nu pot să înlocuiască omul și ca atare omul este cel care, practic, face analize și care poate comanda și crea niște contexte care folosesc tehnologia pentru a putea obține niște rezultate semnificative. Practic ne ducem către o zonă în care cercetarea și inovarea, cel puțin în cadrul acestei transformări a pieței muncii, asigură tranziția către industrii mai durabile, care să fie centrate pe om și mai rezistente la șocuri externe, cum ar fi pandemia COVID-19 sau toate problemele legate de războaie.”

Cu această volatilitate de piață, tinerii trebuie să își dezvolte „gândirea critică și creativă, abilitatea de a rezolva probleme și de a luat decizii, să aibă competențe digitale dar și umane: leadership, abilități socio-emoționale, reziliență, flexibilitate și agilitate, plus capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții”, crede Silvia Bogdan.

După participarea la Future Jobs Cup, tinerii s-au arătat mai încrezători în competențele lor: 80% dintre participanți au spus că sunt optimiști legat de viitorul lor pe piața muncii tot mai digitalizate și 75% se consideră mai pregătiți datorită acestui proiect.

Ei au învățat mai multe și de siguranța în online, o temă extrem de importantă în secolul digitalizării. TikTok are echipe care lucrează doar pentru asta. „Avem un centru de securitate sau practic întreaga problemă privind securizarea celor care sunt deja pe platforme. Așadar, oferim moderatori de conținut, oferim moderare automată, care limitează, de asemenea, numărul de materiale dăunătoare pe care unii oameni încearcă să le posteze pe TikTok și, de asemenea, punem la dispoziția utilizatorilor noștri materiale educative pentru a se responsabiliza, pentru a-i lăsa să învețe puțin mai mult despre cum să se comporte în siguranță pe platformă”, explică reprezentantul TikTok, oferind un preview și pentru un job posibil, cel de moderator de conținut online.

„Inteligența artificială va remodela piața muncii și apoi, în general, întreaga economie. Dar problema aici nu este să ne temem de ea, ci mai degrabă să o înțelegem și să o gestionăm corect, pentru că trebuie să ne amintim că inteligența artificială este doar un instrument care trebuie tratat ca ceva ce va fi de sprijin pentru oameni și munca pe care o fac”, concluzionează Łukasz Gabler.