În ultimele două decenii, în SUA numărul de cazuri în care cineva, adult sau elev, a amenințat că va trage sau chiar a tras cu arma într-o școală a crescut de la 30 la 145. „Deși numărul de incidente nu urmărește neapărat numărul de victime, unele dintre cele mai grave împușcături înregistrate au avut loc în ultimii ani”, scrie publicația Education Next.
Articolul respectiv încearcă să răspundă la câteva întrebări: există un profil al celor care trag cu arma în școli? Sunt anumite caracteristici și circumstanțe care îi împing în special pe elevi spre violență extremă? Ce pot face școlile ca să-și protejeze elevii?
Deși pe unii copii îi afectează evenimente similare, nu devin toți agresivi. „Există numeroși factori individuali: toleranța scăzută la frustrare, sentimentul puternic de inferioritate, dificultățile de adaptare la mediul școlar, abilitățile de comunicare insuficient dezvoltate, instabilitatea motorie, instabilitatea emoțională, unele tulburări psihice”, a explicat în toamnă, pentru Școala 9, Doina Popescu, consilier școlar în București. Mediul în care cresc este de asemenea relevant: contează dacă adulții din viața lor sunt agresivi, dacă îi neglijează și îi privează de afecțiune.
Jumătate dintre elevii români, martori la agresiuni verbale din partea colegilor, iar peste un sfert, la violențe fizice
În școlile din România, elevii au adus arme albe, de pildă, cuțite și bricege, precum și pistoale cu bile. Unii le-au și folosit în instituțiile de învățământ. De exemplu, în toamna lui 2022, scrie Libertatea, un adolescent din Galați și-a înjunghiat un coleg în abdomen.
49% dintre elevii de gimnaziu și 55% dintre liceeni au fost martori la agresiuni verbale ale unor colegi, arată un raport al asociației World Vision Romania din 2021, la care au participat 817 de copii și adolescenți din șase județe. Iar 36% dintre cei de gimnaziu au fost de față la agresiuni fizice, respectiv 34% dintre elevii mai mari.
Date din ultimii 50 de ani
FBI a publicat acum două decenii un raport în care se opunea încercărilor de a fi creat un profil al atacatorului din școli, scrie Education Next. „Profilul ar fi poate cel al unui bărbat/ băiat alb singuratic cu probleme de gestionare a furiei, tendințe suicidare și o implicare puternică într-o subcultură de nișă. Profil ce va fi împărtășit și de un număr considerabil de elevi. A-i cataloga pe toți ca viitori atacatori ar fi nedrept și nepractic”, notează autorul articolului.
Nu toți atacatorii se încadrează în tiparul prezentat mai sus sau în cel al persoanelor implicate în cazurile puternic mediatizate. Ca cel din primăvara anului trecut, dintr-o școală din Uvalde, Texas, când un adolescent de 18 ani a împușcat mortal 20 de elevi și șase adulți. A fost cel mai mare număr de victime, din ultimul deceniu, dintr-un astfel de incident armat.
Datele dintre 1970 și 2020, disponibile în SUA, arată că 37% dintre cei care au tras cu arma în școli au fost adulți, potrivit unui studiu din 2021.
Dacă un elev a fost agresiv, nu înseamnă că va folosi o armă
Comportamentul antisocial poate fi un indiciu că un elev va fi violent în școală, în general, spune o analiză de anul trecut, care include informații din 761 de studii. Dar „portul unei arme este mai dificil de prezis pe baza comportamentelor anterioare ale tinerilor sau a participării la alte forme de agresiune sau delincvență școlară", explică autorii analizei.
O soluție pentru împiedicarea acestor violențe extreme ar fi ca profesorii și elevii să fie atenți la cei care amenință că vor veni, de pildă, cu un pistol la ore. „Cel puțin o persoană avea informații că atacatorul se gândea sau plănuia atacul în școală", în 81% dintre cazurile de violență în școli analizate, scrie într-un raport al Serviciului Secret, agenție federală din State.
Sfaturi pentru conducerea școlilor
Dewey Cornell, profesor la Universitatea din Virginia, care susține evaluarea constantă a unor astfel de amenințări, sfătuiește școlile să urmeze acești pași:
1) Intervievați persoanele implicate: elevul care a amenințat, țintele amenințării și martorii.
2) Decideți dacă amenințarea este credibilă. Unele amenințări pot fi încercări de umor negru, trolling online sau strigăte de ajutor, care nu prezintă un pericol.
3) Pentru amenințările credibile: avertizați și protejați țintele, încercați să rezolvați orice conflict și disciplinați persoana care amenință.
4) Pentru amenințări specifice cu un schimb de focuri sau că va ucide o persoană: contactați forțele de ordine și/sau serviciile de sănătate mintală.
5) Elaborați un plan de siguranță și monitorizați în lunile următoare elevul care a amenințat.
„Nu toate împușcăturile sunt însoțite de o amenințare", amintește, însă, autorul articolului din Education Next. „Și chiar dacă cel puțin o persoană știe despre amenințare înainte de împușcături, în multe cazuri este posibil ca persoana respectivă să nu o raporteze, poate pentru că nu o ia în serios sau din cauza intimidării".
Pentru un mediu școlar fără violențe, între altele, președintele Joe Biden a promulgat în 2022 legea privind comunitățile mai sigure. În legislație sunt și prevederi referitoare la sănătatea mintală și la armele de foc, iar 200 de milioane de dolari ar trebui să fie alocați pentru prevenirea violenței școlare.
Fotografie: Pexels
