
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

În prima zi a lui 2022, Școala 9 face o călătorie în timp și în istorie alături de specialiștii muzeelor din Târgu Mureș și Cluj care au descoperit acum câteva luni o piatră de temelie de dinaintea Primului Război Mondial. De 113 ani această capsulă a timpului din calcar păstrează un vechi document despre clădirea Colegiului Reformat, ziare publicate în Imperiul Austro-Ungar și monede care n-au fost niciodată puse în circulație. Clădirea liceului a trecut prin cele două războaie mondiale și prin ciocnirile de stradă dintre români și maghiari din 1990, care au dus la moartea a cinci oameni.
Profesorii dintr-o școală din Dâmbovița și părinții unui copil dislexic lucrează împreună pentru integrarea lui în școală, în lipsa unei rețele de suport centralizate sau a cursurilor de formare.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.