
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

La numai 19 ani, Julieta Martínez călătorește în toată lumea ca să țină discursuri despre cum educația fetelor poate să ajute la rezolvarea crizei climatice. După 17 ore pe drum, din Chile, adolescenta a ajuns și pe o scenă din București, la Climate Change Summit. Iar anul trecut a fost invitată la un dialog cu Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA. Julieta e fondatoarea platformei Tremendas, care le dă voce adolescentelor din 18 țări din America de Sud și Caraibe. S-a hotărât să promoveze educația fetelor în contextul schimbărilor climatice, după ce a văzut cât de afectată e Patagonia, regiune administrată de Chile și Argentina, unde locuiesc bunicii ei.
Cum învață elevii de azi? Care este psihologia generațiilor Z și Alfa, cât de diferiți sunt de Millenials și de Baby Boomers, adică de părinții și bunicii lor? Raluca Stratulat a studiat psihopedagogie, este profesor de arhitectură și, de trei ani, antreprenor în domeniul educației. A dezvoltat aplicația mobilă IziBac de pregătire pentru examen studiind în detaliu specificul copiilor de azi, inclusiv nevoilor de învățare pe care le au în era tehnologiei. Într-un interviu pentru Școala 9, Raluca a explicat de ce discuțiile de tipul „pe vremea mea...” nu-și au rostul astăzi, dacă vrei să-i înveți pe copii să învețe, dar și că există un schelet universal al învățării, indiferent de vremuri.
11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.