
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

OP-ED. Ce se mai vinde prin școlile românești? De la cursuri, abonamente, meditații până la excursii de lux în Dubai sau New York. Sky is the limit. Zeno Șuștac, scriitor și activist, scrie despre acest Temu educațional.
Este posibil ca persoanele care fac acte de bunătate aleatorii să nu recunoască pe deplin impactul comportamentului lor asupra altora, notează profesorul universitar Amit Kumar pentru revista Scientific American. Bunătatea poate avea consecințe pozitive neașteptate. Acum e și demonstrat științific.
Până acum doi ani, Ionuț Stan ajuta romii care cerșeau pe stradă, în Franța, să se angajeze și să-și găsească o casă. A revenit acasă și, prin asociația Gipsy Eye pe care a fondat-o când era student, ajută copiii romi din satul ieșean Cozmești să nu abandoneze școala. Munca lui e cu atât mai grea cu cât nu luptă doar cu sărăcia, ci și cu discriminarea. „Toată lumea le spune: să fii rom înseamnă să fii hoț, să fii rău. Noi le spunem: rom înseamnă tradiție, înseamnă că ai o limbă a ta, că poți să faci orice în viață dacă muncești.” De Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită anual pe 8 aprilie, vă prezentăm povestea unui luptător pentru drepturile lor.