
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Predarea fonetică a limbii engleze la clasele mici le oferă elevilor reguli accesibile și unelte de decodare, ca să poată deveni cât mai devreme cititori.
În continuare, dilema tuturor guvernelor lumii este dacă școala față în față rămâne o idee bună în pandemie. Elevii din Marea Britanie s-ar putea întoarce în bănci abia pe 8 martie, în timp ce Franța ar putea să se întoarcă la lockdown. Iar asta vine cu îngrijorări suplimentare, în contextul în care în ultima vreme au fost câteva cazuri de sinucideri în rândul tinerilor și adolescenților francezi. O veste tristă vine din Kenya care își propune să reintroducă bătaia în școală cu scopul de a-i disciplina pe elevi. Iar din Darwin, Australia, aflăm că elevii sunt mai îngrijorați de siguranța lor decât de rezultatele de la școală, din cauza criminalității.
„În primii cinci ani, copiii dobândesc, în medie, două treimi din capacitatea lor de învățare”, spune specialista în educație Helen O’Donoghue. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică de ce fără o educație timpurie adecvată, copiii se pot confrunta ulterior cu dificultăți de învățare și adaptare. Dă sfaturi părinților români și despre programul de somn al copilului, dietă și folosirea gadgeturilor.