
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Robert Franken este un bărbat „heterosexual, cisgender ( n.r. persoană a cărei identitate de gen coincide cu genul atribuit la naştere), are o vârstă de mijloc, alb, educat, cu familie”. Adică un privilegiat. Și tocmai din postura de privilegiat critică sistemul nedrept care l-a avantajat să ajungă cine este astăzi: antreprenor în IT, consultat digital, speaker. Adică un bărbat de succes. El și activistul danez Henrik Marstal au înființat platforma Male Feminist Europe, cu dorința de a uni bărbații feminiști din Europa, pentru egalitatea de gen.
Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?
În ultimii trei ani, au fost închise 260 dintre bibliotecile școlare, în special cele din rural, unde se împuținează și elevii. Finanțate din bugetele locale, multe supraviețuiesc din pasiunea unor bibliotecare care încearcă să-i câștige pe cititori și cu altfel de activități decât împrumutul de cărți. Am vizitat două școli din Onești, Bacău, unde aceleași bibliotecare au grijă de micii cititori de peste 30 de ani.