
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Am ales, în vreme de război, să discutăm despre școală. Pentru că, atâta vreme cît școlile continuă să funcționeze, avem o șansă să oprim războaiele. Rusia este astăzi, într-un fel, prizoniera involuntară a deciziilor conducerii sale beligerante și care tulbură pacea lumii. Rusia este locul unde, spune o familie de români care locuiește de 8 ani la Moscova, portretul lui Vladimir Putin e în sălile de clasă deși „nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider”. Dar în Rusia se face și școală. Să vedem cum. Pentru că am ales să vorbim despre școală.
Mai multe companii din Marea Britanie, Irlanda, Australia sau Japonia au implementat deja săptămâna de lucru de patru zile. Dar cum ar arăta școala cu program redus? O echipă de specialiști în educație din cadrul Oregon State University a analizat impactul săptămânii de școală de patru zile asupra rezultatelor elevilor de liceu, scrie Science Daily. Încă din 1973, școlile din SUA au început să reducă programul la patru zile, cu scopul ca școlile să reducă din costuri. Astăzi, rațiunea ține de oferirea profesorilor unei zile libere și elevilor timp pentru alte activități.
Crescuți în spiritul matematicii ca dietă zilnică, doi tineri profesori își învață elevii să fie autodidacți.