
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Dezvoltarea curiozității, bunătății și inteligenței emoționale la o vârstă fragedă îi va ajuta pe copii să reușească la vârsta adultă. Dar există o abilitate pe care părinții nu pun accent suficient de mult pentru copiii lor astăzi: autoreglarea, explică jurnalista, profesoara și scriitoarea americană Esther Wojcicki, în vârstă de 81 de ani.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
OP-ED. Chiar nu e vremea de război și în educație. E destul în jurul nostru. Ar putea fi însă vremea pentru construcție. Pentru ceva ce de peste 10 ani ne e frică să facem.