
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

De cât efort și de câți oameni e nevoie ca un copil dintr-un sat din Dâmbovița să fie luat de mânuță și condus pentru prima dată în viața lui într-o sală colorată de grădiniță? Asociația OvidiuRo activează comunități și bate din poartă în poartă împreună cu oamenii locului ca să facă asta să se întâmple.
Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență.
Creațiile artistice ale elevilor din Peștera, Constanța, au fost digitizate și transformate în NFT-uri (non fungible token) și apoi vândute pe internet. Inițiatorul proiectului este profesorul de matematică Eduard Alin Grosu care s-a gândit că pe lângă tabla însmulțirii și geometrie, și tehnologia blockchain poate fi folosită în scop educațional și caritabil.