
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

„Nu te-a învățat la școală să saluți?” Întrebarea se aude de undeva din spatele meu și sesizez, în tonul vocii, iritare. „Ce vă învață la școală? Numai prostii...” continuă doamna. Nu întorc capul, dar mustesc. Este frustrant să auzi reproșuri redundante la adresa școlii și să simți această etichetă care îi este atribuită: spațiu în care nu se întâmplă mai nimic, în care învățarea nu se produce, în care tot ce se livrează sunt prostii.
După un an de discuții și două luni de întâlniri și dezbateri cu profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister, proiectele de legi ale educației sunt gata. Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat marți, 2 mai, raportul pe învățământ universitar, după ce cu o săptămână în urmă, l-a aprobat pe cel pentru preuniversitar. Proiectele urmează să intre în plenul Camerei pentru vot și apoi intră în dezbaterile Senatului care este cameră decizională. Școala 9 vă prezintă cele mai dezbătute puncte din lege. Parlamentarii au votat reguli noi de organizare a școlilor și liceelor, sancțiuni mai dure pentru elevi și modificări la Bacalaureat.
În satele izolate unde sunt copii fără o carte acasă, o valiză plină cu povești le deschide o altă lume. De opt ani, proiectul c@rte în sate, inițiat de Silvia Vrânceanu Nichita în județul Vrancea, duce lectura direct la copiii care n-au intrat vreodată într-o bibliotecă, prin ateliere, caravane și tabere. Asta în timp ce noile măsuri de austeritate care afectează mii de bibliotecari vor face accesul la lectură și mai greu în rural.