
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Din Kabul până la Copenhaga, din Seattle până în Seul, profesori, elevi și părinți trec prin provocări, inovează, protestează sau... chiar reinventează ideea de învățare. În fiecare ediție, Raluca Cristea, reporteră Școala9, îți aduce știri din educația internațională: afli ce e nou, ce ne inspiră și, uneori, ce ne frustează.
Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
De la Școala de vară SOS din Prahova, internetul a păstrat în memorie în special dansurile Dianei Șoșoacă pe ritmurile piesei „Kibori”. O foarte mică parte. Școala SOS a însemnat discursuri de multe ore despre „valorile legionare” sau naționaliste și din când în când, scandări „Free Palestine”. Am fost în primele două zile la Școala de vară SOS România, organizată în Prahova, și îți spun cum a fost.