
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Patru elevi care au obținut medii peste 9 la Evaluarea Națională de anul acesta au rămas fără un loc la liceu, după repartizarea computerizată. Din păcate, astfel de povești fac parte din rutina admiterii la liceu. Am întrebat un specialist IT și pe reprezentanta unei organizații de părinți unde văd problemele în sistemul de astăzi și cum ar arăta o aplicație integral digitalizată pentru admitere.
Cum trăiau copiii pe teritoriul României înainte de 1850? Ce impact au avut asupra lor evenimente istorice precum Unirea lui Alexandru Ioan Cuza, Primul Război Mondial și instaurarea regimului comunist? Despre asta le-a vorbit recent istoricul Adrian Majuru studenților de la Facultatea de Litere din București. Dar și despre cum copiii începeau să muncească de la 7 ani. De Ziua Copilului, Școala 9 propune o călătorie în timp, ca să înțelegem lumea copiilor din secolele trecute.
Ciprian Manea lucrează în industria IT din Finlanda din 2000, iar de doi ani a decis să-i învețe programare pe copiii din țară. Își dorește ca elevii lui să fie suficient de pregătiți ca, de la 18 ani, să se poată angaja și să-și sprijine financiar familiile. Așa cum a făcut și el când era de vârsta lor. De pe primul lui calculator a creat un program de contabilitate care i-a economisit mult timp și bani tatălui său. Prin Asociația UnPi a oferit deja 30 de computere concepute în scop educațional și face cursuri online cu copiii selectați în program.