Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.
De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
Învățământ tehnic cu echipamente VR și drone, la Pașcani. Dar și cu mai puțin absenteism și rezultate mai bune la Bac. Directoarea Colegiului Tehnic „Unirea”, Daniela Orășanu, și-a făcut o echipă cu care a atras fonduri europene de peste 4 milioane de euro și a întors toată atenția în școală spre elevi: „Ochii și copiii!”
REZOLVAT. Baletul nu e doar pentru fete, mașinile nu sunt doar pentru băieți, iar educația despre echitate nu transformă copiii în altceva, ci doar le dă voie să fie cine sunt - asta le-a tot repetat cercetătoarea Irina Ilisei în 2022, când a lansat, alături de mai multe autoare, ghidul egalității de gen, celor - puțini, e drept - care s-au opus manualului. Între timp, profesori din țară le trimit mesaje de mulțumire și le vorbesc despre câtă nevoie aveau de îndrumare pentru a nu mai perpetua printre elevii lor prejudecățile cu care au crescut.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.