
Este cercetătoare la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a predat psihologia la universități din România, Canada și Franța. Printre volumele pe care le-a publicat se numără: „Patru femei, patru povești”, „Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, „Ea și El. Biografia unei relații”, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat”.

Senatorii au adoptat o lege care interzice orice referire în școli și universități despre identitatea de gen. Asta înseamnă nu doar că se interzic discuțiile despre egalitate între femei și bărbați sau homosexualitate, ci ar duce și la desființarea unor masterate specializate pe această problematică din universități. Profesoara universitară Ionela Băluță, specializată în studii de gen, a explicat pentru Școala9, de ce această lege ne proiectează în România de dinainte de 1989.
Greva din educație s-a terminat pentru moment. Adică a fost suspendată, nu a încetat. Este o distincție esențială. Pe parcursul grevei, au existat multe discuții cu privire la ce înseamnă de fapt o grevă, dacă protestatarii sunt plătiți, ce e legal și ce nu. Mai mult, ce se întâmplă când cei care protestează nu se mai înțeleg, cum a fost recent când o parte dintre profesori au continuat greva. Iată 10 întrebări și răspunsuri legate de grevă în România.
Cătălin Frâncu, cunoscut inginer de software și unul dintre fondatorii platformei DEX online, a dat Ministerul Educației în judecată și a făcut și o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Motivul: copilul lui nu este acceptat în clasa pregătitoare pentru că împlinește 6 ani pe 3 ianuarie 2023, în acest caz, iar legea spune că pot fi înscriși doar cei care împlinesc această vârstă până la 31 decembrie 2022. Tatăl consideră regula absurdă și a făcut o petiție online prin care să găsească alți părinți în aceeași situație. A adunat până acum peste 290 de semnături.