
Absolventă de psihologie la Babeș-Bolyai, specializată în Psihoterapia Familiei, pe dinamica relatiilor prin formarea complementară și consilier acreditat pentru dezvoltare personală. O puteți găsi și aici: https://psiholab.net/

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Mii de copii se întorc în țară anual și se înscriu la școală. În 2020, anul în care a izbucnit pandemia, au fost peste 8 mii, cu 6% mai mult decât în 2019. Școala 9 a mers în Suceava, județul unde s-au înscris la școală 700 de copii reveniți din alte țări, numărul cel mai mare din toată țara, devansând chiar și Bucureștiul. În Teleorman, s-a întors un număr dublu față de dinainte de pandemie. Cei mai mulți dintre părinți spun că picătura care a umplut paharul a fost criza sanitară și că oricum visau demult să se întoarcă acasă. Începând de luni veți citi poveștile lor, ale copiilor care se românizează și ale părinților atrași magnetic și adesea naiv de pământul unde le sunt rădăcinile. În seria de reportaje „Întoarcerea” veți afla și povestea profesorilor care de ani buni trec, prin acești elevi veniți din Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania printr-un schimb de experiență internațional.
Cum încearcă organizațiile pro-viață, unele dintre ele studențești, să le convingă pe femei că întreruperea de sarcină e un păcat.