
Absolventă de psihologie la Babeș-Bolyai, specializată în Psihoterapia Familiei, pe dinamica relatiilor prin formarea complementară și consilier acreditat pentru dezvoltare personală. O puteți găsi și aici: https://psiholab.net/

Sunt Ramona, profesoară de limba franceză într-o comunitate din judeţul Ilfov şi, în fiecare săptămână, duc cu mine aproximativ 300 de copii, 300 de poveşti, 300 de înfrângeri, 300 de victorii. Alături de ei: Dragoş* de la clasa I care se plimbă prin clasă, Gabi de la a II-a care îşi împunge repetat colegul cu pixul în obraz, Raluca de la a III-a care vorbeşte încontinuu, Ianis de la a IV-a care cântă manele în timpul orelor şi înjură. Copii care nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile, copii cu care nimeni nu stă de vorbă sincer şi autentic, copii care nu înţeleg la ce foloseşte şcoala. Dar de asta sunt aici.
Există o teamă justificată în cancelarii, în special când vine vorba de materiile umaniste: voi fi judecat pentru modul în care predau subiecte sensibile? Este datoria mea să ies în afara sălii de clasă atunci când abordez un conținut din programă? Apreciază elevii ancorarea în realitatea lor prin literatura pe care o citesc în manuale?
Loredana Neghină, fondatoarea proiectului Micul Erou, le oferă copiilor cursuri de prim ajutor, pentru prima dată în România. Într-un interviu pentru Școala 9, explică ce ar trebui să știe cei mici, încă de la vârsta de 4 ani, pentru a face față unor momente critice – de la loviri ușoare până la cazuri de pierdere a cunoștinței a persoanelor cu care sunt în casă.