
Bianca Mirică, elevă în clasa a 12-a la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, este cofondatoare a clubului de lectură The Rory Bookshelf, cel mai mare club de lectură din România, destinat tinerilor pasionați de citit. Pasiunea ei pentru lectură a determinat-o să promoveze constant educația prin cărți și să susțină diversitatea literară. Unul dintre cele mai importante proiecte ale ei a fost organizarea unei conferințe naționale în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, BookTalks, fiind și autoarea studiului „Lipsa autoarelor femei din programa școlară pentru examenul de bacalaureat din România. Importanța includerii perspectivei feminine în curriculumul literar abordat în învățământul liceal”, evidențiind importanța prezenței scriitoarelor în programa școlară din România.

Majoritatea reprezentanților Generației Z, adică „tinerii din ziua de azi” (cei născuți între 1995 și 2010) sunt interesați de aceleași cariere „tradiționale” ca și generațiile dinaintea lor, arată un sondaj realizat de publicația americană Axios și Generation Lab.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Peste 126 de mii de candidați au susținut examenul de bacalaureat în acest an, 12% dintre ei fiind din generațiile anterioare. Au luat minim media 6 la probele scrise de la examen, necesară pentru promovare, 73,3% dintre absolvenții de liceu.