
Bianca Mirică, elevă în clasa a 12-a la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, este cofondatoare a clubului de lectură The Rory Bookshelf, cel mai mare club de lectură din România, destinat tinerilor pasionați de citit. Pasiunea ei pentru lectură a determinat-o să promoveze constant educația prin cărți și să susțină diversitatea literară. Unul dintre cele mai importante proiecte ale ei a fost organizarea unei conferințe naționale în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, BookTalks, fiind și autoarea studiului „Lipsa autoarelor femei din programa școlară pentru examenul de bacalaureat din România. Importanța includerii perspectivei feminine în curriculumul literar abordat în învățământul liceal”, evidențiind importanța prezenței scriitoarelor în programa școlară din România.

Artistul Alexandru Ghilduș avea 37 de ani la Revoluție. Skaterul Răzvan Popescu nici nu era născut. Cei doi nu se cunosc, dar au ceva în comun: Alexandru Ghilduș a realizat Memorialul Renașterii, cunoscut popular drept „cartoful” din Piața Revoluției, loc unde lui Răzvan Popescu îi place să facă trick-uri.
Dar de la ultima renovare a monumentului, skaterii nu mai au voie să se dea acolo. Și locul unde s-a câștigat libertatea are restricții. I-am provocat pe Răzvan Popescu și pe Alexandru Ghilduș la o dezbatere, la distanță, despre libertate și ce înseamnă ea astăzi, la 31 de ani de la câștigarea ei. Totul în jurul unui simbol, pe care unul îl numește Memorialul Renașterii și altul „cartof”.
6% din PIB pentru educație, prime și programe de mentorat pentru viitorii profesori, o programă școlară în lucru care ia ca model Estonia, țara cu cel mai bun sistem din Europa, cu educație sexuală, financiară și de mediu. Toate astea se întâmplă în Republica Moldova. Ministrul Educației, Dan Perciun, a explicat pentru Școala9 planurile sale de reformă.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?