E consultant pentru programul Romact al Consiliului Europei, dar face voluntariat în toate zilele ei libere, pentru ca oamenii din Pirita să aibă acces la drepturile lor fundamentale.
În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
După evaluarea națională din fiecare an, se văd discrepanțele în notare de la o școală la alta: sunt copii care au avut diferențe de peste patru puncte între mediile anuale și cele de la examen. Specialiștii arată cu degetul spre faptul că nu există standarde care să se aplice unitar în toate clasele din țară. Așa că le-au creat mai mulți profesori în cadrul proiectului Merito. Deocamdată doar pentru clasa a cincea și pentru disciplinele limba română, matematică și educație muzicală.
Așa cum există laborator de fizică, chimie sau informatică, așa ar trebui să fie unul de literație în fiecare școală, crede Andrei Bărbos. Coordonatorul primului laborator de acest tip, înființat de Teach for Romania în Școala 161 din Capitală, a povestit pentru Școala9 ce a funcționat în lucrul cu copiii în primul an de la înființare și prin ce metode au reușit aceștia să recupereze decalajele în scris și citit. Iar asta e „o știință și o artă în același timp”.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.