
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Anul 2022 a fost unul plin de acțiune pe scena științifică. Am reușit să deviem un asteroid, am reușit să facem computerele să scrie texte complexe, am văzut universul cum nu l-am mai văzut niciodată prin lentila telescopului James Webb și am reprodus fuziunea nucleară cu succes, adică am reușit să facem ce până acum puteau doar stelele. Și ca să înțelegeți cât de importante sunt aceste lucruri pentru omenire, aveți un indiciu în formularea mea: „am reușit”, „am făcut”. Ne adjudecăm cu toți, lingvistic, și apoi în viața de zi cu zi, reușitele științei. Sunt ale noastre, ale tuturor. Să nu uităm însă că, întâi de toate, sunt ale cercetătorilor încăpățânați și temerari și ale guvernelor care le dau banii și scena să facă asta. În prima zi din 2023, să ciocnim pentru ei!
Accesul la educație în vremea COVID-19 este principala preocupare a țărilor lumii. De exemplu, în Nigeria, unde mai multe familii au telefoane decât televizoare și radio, ministerul s-a ocupat să dezvolte lecții pentru mobil pe care să le acceseze oricând. Preocupați de examenele de anul viitor, elevii din Marea Britanie au promisiunea că evaluatorii vor fi indulgenți. În acest timp, Arabia Saudită se lucrează să introducă examene de final de liceu online. În Spania continuă disputa cu privire la școlile care au în continuare clase separate pentru fete și băieți.
Ce înseamnă un elev de 7 în România și ce înseamnă unul de B minus în SUA? Pot fi cu adevărat transformate notele de la o țară la alta? Bianca Vasile, elevă în clasa a X-a în Buzău, a făcut o cercetare să vadă cum sunt evaluați elevii din alte țări și a aflat ce spun cercetătorii despre relevanța notelor, adesea alterate de simpatiile profesorilor. O analiză care a pornit de la un 3 la fizică.