A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.
Deși încercăm să stingem un conflict, uneori pare că am aruncat cu benzină. De ce? De ce pierdem prieteni sau membri ai familiei după niște certuri despre care nu mai știm de la ce au pornit? Jurnalista americană Amanda Ripley a studiat conflictul ca să-i înțeleagă rădăcinile. S-a uitat la școli, grupuri infracționale, politicieni, membri ai unor diverse biserici, nații în război, a mers în profunzimea ireconciliabilului ca să-i vadă soluțiile.
În jur de 50 de elevi își iau anual diplome de absolvire de profesională sau de liceu de la Liceul nr. 1 din Borcea, Călărași. Cu ele își găsesc repede un loc de muncă la fermele agricole care prosperă în zonă. Am mers în ultima săptămână de școală acolo să ne uităm, printr-o lupă diferită decât cea a rezultatelor la examenele naționale, la ce înseamnă performanță într-o școală cu profil agricol de la țară.
În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.