
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Fiindcă nu i s-au echivalat studiile, un tânăr irakian a luat-o de jos în școala românească și, acum, când are 17 ani, a ajuns în clasa a cincea. Povestea ambiției lui de a răzbi, spusă pentru Școala 9, este parcursul, în oglindă, al copiilor români care merg, alături de părinți, spre Vest, în sisteme de educație care le dau o șansă mai bună de viață. Ne uităm la Hassan și ne vedem pe noi. Astăzi, primul episod.
Versiunea chinezească a celebrei aplicații TikTok, numită Douyin, a fost limitată pentru copiii sub 14 ani la doar 40 de minute pe zi. Părinții vor trebui să-și ajute copiii să se înregistreze cu numele lor real și să activeze modul „adolescent”. Aplicația s-a angajat și să introducă experimente științifice și expoziții de artă și filme despre natură, „ca să-i inspire pe adolescenți”. În România, TikTok are 5,4 milioane de utilizatori și Instagram în jur de 5 milioane, arată datele de anul trecut.
Părinții au început să strângă bani pentru a le cumpăra cadouri profesorilor. Dacă unii se orientează către daruri simbolice, flori sau bomboane, există încă mulți părinți care adună sute de lei. Asta, deși Codul de etică pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar și Codul Penal interzic astfel de practici. Printre părinții care au fost constrânși să dea bani se numără și o mamă care lucrează ca polițistă și al cărei „defect profesional” a făcut-o să identifice în această colectă o faptă de corupție.