
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Sub 1% dintre copiii surzi ai României reușesc să ia examenul de Bacalaureat. Cu toate că primesc mai mult timp pentru rezolvare, subiectele nu sunt redactate de specialiștii în psihopedagogie specială și cunoscători ai limbajului mimico-gestual. Cu alte cuvinte, exercițiile de rezolvat rămân într-o limbă străină. Școala 9 a discutat despre normalizarea educației speciale cu specialiștii Marinela Axinte, Cosmin Costache și cu Bogdan Anicescu, interpretul mimico-gestual cunoscut pentru că a accesibilizat în pandemie mesajele Guvernului.
Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.
Ionuț Deaconu, un tată de 44 de ani, s-a întors în 2019 din Dubai, unde a lucrat într-o școală privată. Și-a cumpărat o casă cu un teren generos în Moșoaia, lângă Pitești, județul Argeș, și vrea să ridice acolo o unitate de învățământ modernă care să inverseze migrația școlară de la oraș către rural. Pentru asta, vrea să facă un apel către alți părinți care vor să investească timp și bani în școala visurilor lor. Știe că e un proiect pe termen lung, dar speră că școala va fi gata până când fetița lui, de 1 an acum, va intra în clasa pregătitoare.