
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Peste 700 de profesori de informatică cer Ministerului Educației să introducă în programa școlară de liceu ore de programare elementară și algoritmi, la toate clasele, indiferent de profil. Toții elevi au nevoie de cunoștințe de bază în programare, spune pentru Școala 9 profesorul Emil Onea, vicepreședintele Uniunii Profesorilor de Informatică din România (UPIR). Reprezentanții elevilor și un consilier școlar din București sunt de altă părere.