
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Greva generală din Educație a dus în atenția societății personaje pe care, de regulă, le păstrăm într-un clasor sentimental: profesorii. Dar cum trăiesc, cu adevărat, cei care astăzi îi educă pe copiii noștri? Când şi-au cumpărat ultima dată cărţi sau haine? Cât de mult îşi permit să investească în timpul liber? Concret, câţi bani câştigă lunar? Site-ul de educație Şcoala 9 i-a întrebat pe profesorii care au protestat joi în Capitală cum arată viaţa lor din afara catedrei.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.