
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

OP-ED. Ați crescut și voi ca elevi cu teama că dacă mărturisiți că vă plac pauzele o să primiți automat eticheta că nu vă place școala? Băiatul meu mi-a mărturisit că partea lui preferată din orar sunt acele 10 minute de petrecut fix cum îl taie capul. Și atunci am început să mă gândesc mai mult și să cercetez beneficiile acestui timp din zi doar pentru noi.
Artistei Alexandra Mîrzac i s-a spus la școală că nu poate scrie compuneri. A ajuns însă să ilustreze și să scrie cărți pentru copii publicate la faimoasa editură britanică Tate. Am prins-o după atelierul de linogravură de la Rezidența9, după ce zece copii și-au umplut degetele de culoare și foile de desene, ca să vorbim despre cum este creată o carte ilustrată, cu povești care își dezvăluie noi sensuri cu trecerea timpului. Am trecut în revistă resursele prin care să-ți descătușezi creativitatea și am discutat despre etichetele pe care ți le pot imprima notele din școală.
Cine nu știe celebra și amuzanta, dar și trista poveste a omului leneș portretizat de Ion Creangă? Omul care era atât de leneș încât, atunci când o femeie bogată și miloasă vrea să-l scape de spânzurătoarea spre care-l duceau sătenii, refuză posmagii oferiți de aceasta, pentru că i se pare prea greu să și-i înmoaie singur. Cu adevărat, nu știm o parabolă mai elocventă pentru a ilustra ultima limită a lenei. Sau a delăsării. Grozavă povară!