
Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.

Consumul de substanțe, abandonul școlar, anturajul nepotrivit, acte de violență extremă. Toate animă gândurile negre ale părinților de băieți care ajung să se întrebe „ce trebuie să fac ca băiatul meu să nu ajungă să fie agresorul?”.
OP-ED. Chiar nu e vremea de război și în educație. E destul în jurul nostru. Ar putea fi însă vremea pentru construcție. Pentru ceva ce de peste 10 ani ne e frică să facem.
Trimis de familia sa tocmai din Mosul, unul dintre cele mai periculoase locuri din lume, mereu în război, tânărul Hassan s-a integrat în sistemul românesc de învățământ. Cum îl vede el?
Mama lui Hassan, Baida, a venit recent în România în căutarea păcii și a băiatului ei. „M-am bucurat foarte mult că am ajuns aici și sper să îi putem aduce și pe ceilalți. Dar nu prea știu cum va fi viitorul. E foarte greu fiindcă ei sunt acolo, noi aici. Nu știu cum va fi viitorul nostru”, ne spune mama lui Hassan.