Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.
Diandra Fechita din Tămășeni, Neamț, și Fabian Leiba din Vărbilău, Prahova, au făcut traininguri pentru copiii de la sat despre cum să folosească resursele de pe internet pentru școală. Așa au înțeles că fără modele, mulți dintre copii se pierd pe drum. Au o echipă de mentori formată din liceeni care îi motivează pe puștii de la țară să continue școala. Au reușit și să adune 50 de device-uri pentru copiii nevoiași. Cei doi văd pe viu, în jurul lor, la vecinii lor, ceea ce autoritățile pun în statistici: un sfert dintre copiii care ajung în clasa a opta nu mai dau la liceu și probabilitatea ca elevii să renunțe la școală crește cu cât părinții lor au mai puțină carte.
„A existat un mare interes, inclusiv din partea domnului ministru al Educației”, spune Eduard Novak despre ideea ca, înainte de matematică, română sau istorie, copiii să facă în fiecare dimineață 45 de minute de mișcare și educație pentru nutriție.
Ideea lui Eduard Novak, noul ministru al Sportului, a fost privită cu o sprânceană ridicată de profesori la început. Nu s-a lăsat descurajat și își caută susținători la Ministerul Educației. Se gândește deja la parteneriate cu ministerele Educației și Sănătății pentru a face programe care să-i apropie pe copii și adolescenți de sport, mai ales după această perioadă sedentară de școală online.
Să ne îngrijorăm că nu avem încă legea educației trimisă în Parlament? Nu, crede Madlen Șerban, secretarul general al UNESCO în România și expert internațional în politici educaționale. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce înseamnă o reformă a educației, cât durează realizarea și implementarea ei și când încep să se vadă rezultatele. Nu crede că o lege organică ar trebui privită ca pe un panaceu pentru educație: „S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus.”
