Cei mai mulți elevi români folosesc un limbaj simplist, nu pot interpreta o informație, nu își pot forma idei proprii pe care să le integreze în contextul dat, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza a ce au citit. Sunt câteva dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România, elaborat de BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), alături de alte șapte organizații neguvernamentale și prezentat joi, 12 mai, într-o conferință de presă.
La cercetarea care a avut loc în urmă cu un an au participat 47 de mii de copii din urban și rural.
Specialiștii definesc literația sau alfabetizarea funcțională prin capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul ideatic și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile.
De exemplu, înțeleg ce scrie pe un pliant sau un afiș și pot ulterior să-și extragă informațiile de care au nevoie.
Aceleași organizații care au realizat raportul vin și cu un instrument pentru profesori - platforma Alfabetar. Profesorii și părinții din toată țara pot accesa gratuit testele care spun nivelul de literație al elevilor și o serie întreagă de resurse didactice pentru a remedia problemele.
Elevii au obținut o medie de 27 de puncte din 100
Scorul mediu total al copiilor între 6 și 14 ani este de 26.9 puncte din 100 - o medie care reflectă un nivel minim funcțional. Acest scor plasează elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20).
Rezultatele sunt cunoscute de câțiva ani. Același nivel al citirii și scrierii la copiii români au arătat și rezultatele la testările internaționale PISA pe care le-au susținut însă doar cei de 15 ani. Noul raport arată nivelul elevilor de la toate clasele. O altă noutate a raportului este legată de faptul că rezultatele elevilor nu se îmbunătățesc cu timpul.
„Nu vedem diferențieri semnificative între județele dezvoltate și cele care nu participă cu mult la PIB-ul țării. Ceea ce arată o problemă sistemică”, a punctat Dragoș Iliescu, specialist în psihometrie și coordonatorul cercetării.
Băieții au rezultate mai slabe cu 10-15% decât fetele
Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”, adică zona de analfabetism sau incapacitate. Doar 11% dintre elevi înțeleg cu adevărat ce citesc, adică se plasează în zona „funcțional”.
De asemenea, în medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice, mai arată studiul.
Avansul fetelor în literație față de băieți este constant pe toate categoriile de vârstă investigate și datele nu sugerează că această diferență s-ar atenua la vârstele mai mari ci, dimpotrivă, se pare că se adâncește.
Când va deveni România educată
Ligia Deca, consilier prezidențial, prezentă la conferință, a menționat că proiectul „România Educată”, care se va transforma într-o nouă lege a educației până în septembrie 2023, vine cu soluții la problema analfabetismului funcțional.
„Este o cifră alarmantă, dar familiară în același timp, dacă ne uităm la ultimele rezultate ale testului PISA: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc. Ținta proiectului «România Educată» este să înjumătățim acest procent până în 2030”, a declarat Ligia Deca.
„Ceea ce m-a îngrijorat pe mine foarte tare este faptul că nu vedem variații în funcție de vârstă. Vedem cam același nivel de literație indiferent de numărul de ani de școală”, a mai punctat Ligia Deca.
„Știm prea puțin despre felul în care învață copiii noștri”
De asemenea, consilierul prezidenţial Ligia Deca a spus că e nevoie de o cercetare asupra felului cum învață elevii din generația nativilor digital.
Impresia mea este că din ce în ce mai mulți copii folosesc mediile sociale pentru învățare, inclusiv Youtube sau alte platforme și că știm prea puțin despre modul în care învață copiii noștri. Obiectivul României Educate este acela de a surprinde complexitatea copilului, cu toate valențele sale pentru a putea să ne adaptăm noi, cei din sistem, stilului în care el învață. - Ligia Deca, consilier prezidențial
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat că pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie, în scopul adoptării acelor măsuri care să le îmbunătățească, e nevoie de o evaluare standardizată.
„Știm de mult timp că avem probleme din perspectiva competenţelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării. Ne-o spun testele PISA, ne-o spun rezultatele la evaluarea națională, ne-o spun universitățile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare ştiinţifică, în rândul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar. Azi ne-o spune și acest studiu”, a declarat ministrul.
„Sigur, rezultatele sunt triste. Pe de altă parte, însă, avem o serie de oportunități”, a mai spus Cîmpeanu.
Una dintre ele o reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), „unde există 3,6 miliarde de euro pentru a fi investiți”. „Aceşti 3,6 miliarde de euro sunt sub tutela «România Educată». Am lansat deja un prim program al reducerii abandonului şcolar care s-a finalizat cu selecţia unui număr de peste 1.400 de şcoli, considerate a fi cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar”.
De asemenea, planurile ministrului includ digitalizarea sălilor de clasă, prin înlocuirea tablelor clasice cu cele digitale, interactive și dotarea laboratoarelor de informatică.
„Dacă în scurt timp, prin existenţa acestor resurse, vom reuşi să înlocuim în fiecare din cele aproape 100.000 de clase din România, tabla clasică, o tablă care şi-a adus aportul la formarea noastră, a tuturor, cu cretă şi burete, să o înlocuim cu tabla digitală, interactivă, este deja un mare pas, o mare schimbare”, a mai spus ministrul.
De asemenea, Sorin Cîmpeanu a declarat că laboratoarele de informatică din școli vor fi upgradate din punct de vedere tehnic sau construite acolo unde ele nu există, cu 18.000 de euro fără TVA.
Se fac eforturi pentru investiția în infrastructura digitală și pentru formarea profesorilor din perspectiva pedagogiei digitale. Până în septembrie 2023, sistemul va funcționa pe cu totul alte baze. - Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației
