În regiunea transnistreană, să înveți în limba română a rămas și astăzi un adevărat act de curaj. O spun răspicat profesorii care lucrează la cele șapte instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană. Aflați la doar o sută de kilometri de Odesa, profesori și elevi și-au ținut adesea orele cu zgomote de explozii pe fundal. Școala 9 a vorbit cu directori din școlile românești și părinți din Transnistria pentru a înțelege cum se face școală sub cod roșu de alertă teroristă.
După vacanța de Paști, din ziua de 3 mai, cei 1.600 de elevi și 400 de profesori din școlile românești, au trebuit să treacă la regimul de studii la distanță. Aceste instituţii din regiunea transnistreană se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de la Chișinău şi urmează programul de studii similar instituţiilor de pe malul drept al Nistrului. Însă situația din ultima perioadă i-a determinat să se supună deciziei de la Tiraspol de a închide școlile.
Autoritățile separatiste au acuzat în ultimele săptămâni că s-au produs mai multe explozii pe teritoriul regiunii și serviciile secrete americane au dezvăluit în această săptămână că armata rusă intenționează să „extindă podul terestru către Transnistria”. În aceste condiții, autoritățile au instituit cod roșu de alertă teroristă până pe 25 mai. Asta înseamnă măsuri restrictive pentru populație: oamenii nu mai pot circula liber, sunt verificați amănunțit în cazul în care vor să treacă Nistrul, iar elevii au trecut la regimul online de studii.
Au început deja să treacă granița către Moldova transnistreni cu toată viața într-un portbagaj, mânați de teama unui nou conflict armat, ca cel din 1992.
Ce înseamnă să predai în română în Transnistria
Cadrele didactice își amintesc cu groază conflictul armat început acum mai bine de 30 de ani, după ce și-a autoproclamat independența așa-numita „Republică Moldovenească Transnistreană”. Președintele de atunci Mircea Snegur a autorizat, în 1992, o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care atacaseră posturi ale poliției loiale administrației de la Chișinău.
Tot atunci, autoritățile separatiste au pornit o politică de persecuție împotriva școlilor în limba română. În 2004, au închis cu forța școlile în limba română și profesorii și părinții care s-au opus au fost arestați. Într-un final, unitățile de învățământ au fost redeschise sub statutul de „instituții educaționale nonguvernamentale”.
În 2014, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol era arestat sub acuzația că avea valută străină în mașină. În realitate, Ion Iovcev avea banii de salarii asupra sa și a putut s-o dovedească cu documente. Într-un final, după mai multe intervenții publice, inclusiv din partea președintelui României de atunci Traian Băsescu, directorul a fost eliberat.
Raisa Pădureanu, vicedirectoarea liceului „Lucian Blaga” spune astăzi că mereu profesorii și elevii au fost o monedă de schimb. Să educi generații sub semnul războiului este o luptă continuă. La început și la final de an școlar, cadrele didactice de la liceul din Tiraspol îi calmează pe părinți adesea presați de autoritățile structurilor separatiste să-și retragă copiii de la școală.
„Dar spre bucuria noastră avem copii care vin la studii la noi și din școlile cu grafie rusească. Pentru că văd elevii care au absolvit liceul nostru unde au ajuns și deja, mulți părinți mă sună că vor să-și transfere copiii la liceul cu predare în limba română”, a spus Raisa Pădureanu.
Cu sunet de explozii, în timpul orelor
Raisa Pădureanu, vicedirectoarea liceului, spune cu tristețe că profesorii s-au obișnuit deja să trăiască cu teamă: că vor fi arestați sau că vor fi controlați de autorități chiar în timpul orelor.
„Săptămâna trecută când s-au produs exploziile la pretinsul sediu al securității din regiune, casa mea a fost zguduită, pentru că eu locuiesc în apropiere. Acum, când suntem obligați să desfășurăm orele online, nici nu știm la ce să ne așteptăm, pentru că putem avea surprize oricând”, a povestit aceasta pentru Școala 9.
Și elevii de la Liceul Teoretic „Evrika” cu predare în limba română din orașul Rîbnița și-au început orele în regim online. Aici se adună în bănci și elevi de pe malul drept al Nistrului, din satele raionului Rezina și din orașul cu același nume, care fac zilnic naveta în jur de 20-25 de kilometri, peste podul care leagă localitățile.
Dacă în primele zile de război, când se auzeau primele bombardamente la Odesa, copiii au continuat să frecventeze școala, acum situația a devenit și mai tensionată. În fiecare zi, oamenii citesc știri despre un posibil atac asupra regiunii transnistrene.
„Unele cadre didactice și-au luat concediu pe cont propriu”
Natalia C., mama unui elev din raionul Rezina, care frecventează liceul „Evrika”, din regiunea transnistreană, este foarte îngrijorată de securitatea copilului său.
„Chiar și atunci când erau zilnic anunțate alarme cu bombă în școli si alte sedii din Rîbnița si toată regiunea transnistreană, continuam să frecventăm școala. Acum, însă, după exploziile de la Tiraspol, după știrile despre depozitul de armament din Colbasna, raionul Rîbnița, după atenționările mai multor state de a părăsi regiunea transnistreană, rămânem în situația de a alege între dreptul la educație și dreptul la viață”, spune femeia.
Consideră că școala online e o decizie bună în condițiile date. „Le permite elevilor să învețe și, totodată, să evite cel puțin o parte din riscurile de securitate.”
Și pentru profesorii de la liceul „Evrika” din orașul Rîbnița atmosfera generală îi îngrijorează, dar cu toții își păstrează calmul.
„Chiar de la prima oră am evaluat situația: în comparație cu unele instituții cu predare în limba romană din regiunea transnistreană, în care unele cadre didactice și-au luat concediu pe cont propriu, întregul colectiv didactic al liceului Evrika este prezent la ore: unii pedagogi fac ore fizic din liceu, alții fac lecții online. Am verificat prezența elevilor: cu mici excepții, practic toți elevii sunt la ore”, ne povestește Eugenia Halus, directoarea liceului din Rîbnița.
„Războiul școlilor”: arestări, dosare penale, avertismente la locul de muncă
Femeia mai spune că, timp de 30 de ani, profesorii, elevii și părinții au ţinut piept tuturor încercărilor guvernării din stânga Nistrului de a le opri activitatea.
Din 1989 și până în prezent, administrația liceului a fost nevoită să închirieze cele nouă spații unde se predă în limba română. „Intenţionat nu ni se creau condiţii de activitate, fiind mereu umiliţi şi goniţi. Un argument la aceste spuse mai e şi «războiul şcolilor» din vara anului 2004, în urma căruia am fost fugăriți din sediul ce ne aparţinea, pe teritoriul căruia din bugetul de stat al Republicii Moldova, se construiau două blocuri de studii. Acest act de vandalism a fost însoţit de arestări, prigoniri ale părinţilor şi pedagogilor, avertizări la locul de muncă, dosare penale”, povestește directoarea care era nevoită atunci să organizeze întâlniri clandestine.
Pe malul Nistrului şi păduricea din apropiere ne vedeam cu toții pe ascuns. La primul sunet la 1 septembrie 2004, ne-am întâlnit tot pe malul Nistrului…
Și până azi, liceul „Evrika” își desfășoară activitatea în spații închiriate. Asta deși, pe data de 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză instituției, condamnând Federaţia Rusă de violarea dreptului la educaţie în limba română. Totuși, nu și-au primit spațiile înapoi.
„Pe parcursul anilor au fost mai multe adresări către conducerea Republicii Moldova, OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), administrația de la Tiraspol de a reîntoarce sediul luat cu forța în 2004, cu părere de rău și până azi suntem în așteptare... Elevii fiind nevoiți să studieze în locul unei foste grădiniţe.”
„Ne dorim liniște de aur pe Nistru”
Astăzi, cele două directoare trăiesc un nou coșmar, dar rămân neclintite la conducerea școlilor. „Am văzut recomandările ambasadelor altor state către cetățenii lor, fluxul de oameni care pleacă din regiune și rândurile de locuitori din Râbnița la Centrul multifuncțional din Rezina care își perfectează actele. Noi colectivul liceului Evrika, rămânem în continuare alături de elevii noștri și de părinții lor”, spune Eugenia Halus.
De când a început războiul în Ucraina, orele din școlile românești au o altă structură. La fiecare început de lecție, elevilor li se spune despre tot ce se întâmplă în războiul dintre Rusia și Ucraina. Încearcă să analizeze situația împreună, făcând o paralelă cu războiul din 1992.
Profesorii le spun mereu elevilor și părinților să rămână calmi și îi îndeamnă să nu se lasă pradă informațiilor false potrivit cărora regiunea transnistreană ar fi implicată în acest război. Lecțiile se desfășoară potrivit programului de studii. Mai sunt încă trei săptămâni până la finele anului școlar, dar gândul nu le stă la premii și coronițe. Atât profesorii, cât și elevii speră să termine în pace și liniște, spune Eugenia Halus.
A postat cineva recent un video cu o priveliște de pe Nistru aproape de liceul nostru, iar titlul era «Liniște de aur pe Nistru». Dar, înțelegem că situația se poate schimba imprevizibil în orice moment.
