
Este jurnalist de mai bine de 16 ani. În tot acest timp a făcut televiziune, fiind director de știri la postul public de TV din Republica Moldova, moderator de dezbateri, prezentator de știri. A fost coordonator cu atribuții de director la direcția știri și la TVR Moldova. A semnat documentare, investigații jurnalistice, dar și corespondențe pentru presa de la București. Pe lângă tv, face radio și online.

Au sosit, așadar, și cardurile. Cum care carduri? Cardurile cu prima de carieră didactică. Cei 1500 de lei (sau 500 de lei pentru personalul nedidactic), unul dintre rezultatele negociate în urma grevei din primăvară. Ceva ce a propus guvernul, în contraofensivă la solicitarea inițială de majorare a salariilor. S-ar putea crede că este ceva. Nici nu vrem să spunem că nu este ceva. Dar să vedem ce anume. Cei 1500 de lei (sau 500 de lei pentru personalul nedidactic) primiți o dată, ca o primă pentru acest an școlar.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Noua lege a educație subliniază nevoia de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Vine și cu măsuri. Unitățile de învățământ care îi înscriu primesc mai mulți bani de la buget, de pildă. Claudia Goga, profesoară în învățământul special cu 28 de ani de experiență, dintre care trei în școli din SUA, face o analiză cu privire la ce se întâmplă astăzi cu elevii cu CES și mai ales, ce nu se face după ce aceștia absolvă învățământul obligatoriu.