
Este jurnalist de mai bine de 16 ani. În tot acest timp a făcut televiziune, fiind director de știri la postul public de TV din Republica Moldova, moderator de dezbateri, prezentator de știri. A fost coordonator cu atribuții de director la direcția știri și la TVR Moldova. A semnat documentare, investigații jurnalistice, dar și corespondențe pentru presa de la București. Pe lângă tv, face radio și online.

Ai terminat facultatea, ai susținut toate examenele necesare și, în sfârșit, ești profesor. Ai visat ani de zile la acest moment – să predai, să inspiri minți tinere și să faci o schimbare în lume. Însă, realitatea te lovește, iar ceea ce părea o misiune nobilă se transformă rapid într-un maraton extenuant pe un teren plin de obstacole. Școala9 a discutat cu trei tinere cadre didactice și ele ne-au creionat o poză a vieții de debutant.
Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.