Republica Moldova comasează mai multe universități și transferă studenții. De ce s-au opus profesorii români unei inițiative similare, acum 12 ani

Republica Moldova pregătește în această vară fuzionarea mai multor instituții de învățământ superior iar unul dintre argumentele forte ale ministrului Educației și Cercetării de la Chișinău Anatolie Topală este că în modul ăsta banii vor fi direcționați spre ce contează: „Ne dorim să concentrăm resursele în același loc, orientând mai mulți bani pentru educație și cercetare, dar nu pentru administrare”.

Proiectul prevede ca patru universități de stat să devină parte componentă din alte instituții de învățământ superior. Astfel, din numărul total de 16 universități vor rămâne doar 11. În comasare vor fi incluse și două instituții de formare continuă și 17 instituții de cercetare, după cum a precizat Topală. 

Republica Moldova se confruntă cu o criză a studenților, în ultimii 15 ani populația academică înjumătățindu-se. Datele statistice arată că, dacă în perioada 2006-2007 în Republica Moldova erau în jur de 130 de mii de studenţi, acum în aulele universitare își fac studiile aproximativ 60 de mii de tineri. Acesta ar fi un alt argument al unirii instituțiilor. 

O inițiativă asemănătoare a eșuat în România

În 2010, ministrul Educației Daniel Funeriu venea cu o propunere similară pentru universitățile românești, care însă nu a devenit niciodată lege. 

„Ministerul nu amenință pe nimeni, dar dacă se va constata că unele universități nu au suficiente resurse, le vom putea obliga, prin finanțare, să fuzioneze. Poate că, din două proaste, facem una bună”, spunea acum 12 ani purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației de la noi, Melania Vergu, pentru publicația Gândul.

Atunci rectorii care găseau soluția potrivită se gândeau că vor primi mai mulți bani de la bugetul de stat, vor putea crește în ierarhie și își vor reduce costurile dacă unele servicii vor fi la comun: biblioteci, săli de curs, cantine, laboratoare. 

Cei care se opuneau inițiativei spuneau contrariul, că armonizarea costă: programe informatice comune, biblioteci cu catalogare unică, iar planurile de învățământ unite ar fi putut însemna pierderea unor norme didactice. Cât despre calitate, mulți erau sceptici. „Doi cercetători mediocri nu fac un cercetător bun”, spunea la acel moment Adrian Hatos de la Universitatea din Oradea, pentru Evenimentul zilei. 

Marea discordie era însă cine va hotărî ce universități vor fuziona. Critica venea din faptul că decizia ar veni de sus, de la Minister, ori universitățile - entități autonome - ar trebui să decidă. 

În definitiv, legea consorțiilor universitare a creat cadrul ca două sau mai multe universități să poată fuziona dacă așa decid. Folosindu-se de cadrul legal, au existat niște astfel de „uniri” și la noi, cum ar fi Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și Universitatea „Petru Maior” sau Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca cu „Eftimie Murgu” din Reșița. 

Foto: Anatolie Topală, ministrul Educației și Cercetării

Investiții în calitatea educației, nu în administrativ

Speranța de astăzi a ministerului de la Chișinău este să facă instituții mai relevante și are în plan să aloce bani în plus pentru dezvoltarea acestor noi universități. Se discută despre o investiție de 700 de milioane de lei moldovenești (176 de milioane de lei românești), dintre care 500 de milioane sub formă de grant ca să dezvolte infrastructura, programe noi de studii, să doteze laboratoarele și spațiile de studii.

„Dorim să concentrăm resursele în același loc, orientând mai mulți bani pentru educație și cercetare, dar nu pentru administrare. Al doilea element important este că dorim să aducem cercetarea mai aproape de studenți și cel mai important, vom investi în universități ca ele să poată să fie modernizate”, spune Anatolie Topală, ministrul moldovean al Educației și Cercetării.

Ce se întâmplă cu studenții și profesorii după „marea unire” a universităților

Se va realiza transferul studenților, al personalului academic și auxiliar și al patrimoniului. Iar acest proces de reorganizare este planificat între perioada de absolvire a studiilor și începutul noului an de studii, adică în iulie și august. 

Care sunt instituțiile vizate:

• Universitatea de Stat din Moldova va absorbi următoarele instituții de învățământ superior din Chișinău: Academia de Administrare Publică, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și câteva institute de cercetări, inclusiv Grădina Botanică.
• Universitatea Tehnică va absorbi Universitatea Agrară și alte trei institute, cu sediile în Chișinău.
• Academia de Studii Economice va integra Institutul Național de Cercetări Economice de la Chișinău.
• Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” va cuprinde Universitatea de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău, și Universitatea de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia, sudul Republicii Moldova.
• Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice va trece în gestiunea Ministerului Culturii.

Studenții nu vor trebui să meargă în alte orașe decât cel la care s-au înscris la facultate pentru că toate universitățile sunt concentrate în Chișinău, de fapt. Universitatea din Tiraspol are sediul la Chișinău, iar studenții vor merge din toamnă la alt sediu, cel de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, care se află chiar peste drum. De asemenea, studenții și cadrele didactice de la Universitatea din Taraclia, din sudul Republicii Moldova, nu  vor face naveta, pentru că acel sediu va fi transformat într-o filială a universității. 

Niciun profesor nu-și va pierde locul de muncă, a ținut să sublinieze ministrul: „Noi vrem universități consolidate. Toți managerii buni, colaboratori, dorim să se regăsească în aceste universități. Tot personalul ştiinţifico-didactic şi personalul de cercetare va trece integral va fi implicat în procesul de predare sau în procesul de cercetare. Nu ne dorim să pierdem niciun cadru ştiinţifico-didactic sau cercetător.”

Spațiile vor trece automat în gestiunea universităților-mamă și vor fi folosite la comun practic de profesorii și studenții noii instituții. Unele spații vor fi scoase la vânzare sau le vor da în chirie, astfel ca univeristățile să aibă mai mulți bani. 

Nemulțumirile rectorilor de la universitățile care urmează să dispară

Proiectul de fuzionare a câtorva universități a provocat un val de nemulțumire, mai ales în rândul rectorilor ai instituțiilor care urmează să fie absorbite. 

Eduard Corobceanu, rectorul Universității de Stat Tiraspol, crede că inițiativa celor de la Educație nu este bună, iar pentru a face o reformă, în primul rând trebuie analizat tabloul universitar în complexitate. „Mi se pare că este o inițiativă care nu este bine gândită, deoarece nu sunt mecanisme clare, nu sunt clare stipulate etapele, pașii cum și ce se întâmplă cu angajații, cu bunurile. Nu este vorba de utilaje, dar mai ales de terenuri și suprafețe. Sunt institute de cercetare care dispun de sute de hectare și acesta, desigur, că este un patrimoniu colosal. Este vorba de sume enorme, este evident că în Chișinău aceste spații cumva pot să se piardă undeva la o verigă intermediară și aceasta, desigur, că va genera unele semne de întrebare destul de serioase față de această reformă”, consideră rectorul Universității de Stat din Tiraspol. 

Eduard Corobceanu spune că reforma inițiată de Ministerul Educației pare să fie grăbită. „Sunt utilizare mecanisme care nu sunt deocamdată foarte clare și este de dorit să fie mai multă transparență, discuții, să se analizeze mai multe variante, cred că pot fi găsite soluții în urma discuțiilor cu toate colectivele”, crede șeful de la Universitatea Tiraspol. 

Foto: Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova

Universitatea de Stat din Moldova a absorbit alte două instituții de învățământ superior în 2020

Universitatea de Stat din Moldova (USM) a trecut deja prin experiența fuziunii instituțiilor de învățământ superior în anul 2020. Având atunci la bază „Raportul de raționalizare a cheltuielilor în învățământul profesional tehnic și superior” susținut de expertiza Fondului Monetar Internațional, Ministerul Educației de la Chișinău a dispus ca USM să absoarbă Institutul de Relații Internaționale din Moldova și Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”.

Astăzi, rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov este mulțumit de inițiativă, după cum a declarat pentru Școala 9. „Important ca ea să nu fie bolnăvicioasă pentru oameni, să avem grijă de oameni în aceste momente complicate”, a precizat Șarov.

„Atunci au stat la bază trei componente: aprobarea noilor metodologii de finanțare a instituțiilor de învățământ superior, absorbirea celor două universități și proiectul Băncii Mondiale de susținere a învățământului superior din Republica Moldova. În această perioadă e important ca să putem să investim și să întărim capacitatea umană la universități, pe de o parte, și în același timp, investițiile în infrastructură” - Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova 

Universitățile regionale din Republica Moldova, în așteptarea mai multor investiții

Universitățile regionale așteaptă mai multă deschidere din partea responsabililor de la Educație și mai multe investiții în perioada următoare, în contextul reformării sistemului. 

Natalia Gașițoi, rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a povestit pentru Școala 9 că, prin acțiunile ministerului vor fi fortificate pozițiile universităților din regiune. „Înțelegem cât de important este ca în regiunea de Nord a Republici Moldova să rămână și să activeze în continuare Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, care formează specialiști pentru foarte multe domenii importante pentru întreaga regiune. Noi suntem cu speranța că într-adevăr se vor face investiții în instituțiile din regiune astfel încât să putem să devenim atractivi și competitivi pe piața serviciilor educaționale”, afirmă rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. 

Foto: Natalia Gașițoi, rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți

În condițiile în care studenții și cadrele didactice de la universitățile care sunt comasate vor dori să-și continue activitățile, Universitatea de Stat din Bălți este dispusă să le ofere tot sprijinul. 

„Infrastructura din Bălți este una foarte bună. Campusul este situat chiar în centrul municipiului Bălți. Dispunem de locuri de cazare pentru tineri în căminele universitare. Avem o bibliotecă științifică excepțională. Avem un centru de inovare și transfer tehnologic pe care îl vom lansa în cel mai scurt timp, unde tinerii ar putea să-și promoveze ideile de afaceri, să vină cu initiative de deschidere a start-up-urilor și noi le vom oferi posibilitatea să se dezvolte”, își laudă Natalia Gașițoi universitatea. 

Este suficient însă ca studenții să aleagă universitatea pe care o manageriază? Vor veni cei de la Chișinău la Bălți? „Nu știu, este greu de spus acum, pentru că mai mult sau mai puțin studenții aleg o instituție de învățământ mai aproape de casa părintească și atunci este greu de sperat că cei de la sud vor decide să vină să-și facă studiile aici, la Nord”, crede rectorul. Dacă nu vin studenții, ei sunt deschiși să primească însă colegi profesori. 

În prezent, peste Prut funcţionează 16 universităţi de stat. Cele mai multe dintre ele sunt situate în Chișinău, câte o universitate funcționând în Bălți, Cahul, Comrat și Taraclia.